"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Rareș Bogdan, lider al delegației eurodeputaților români din grupul PPE, a analizat vineri, la Antena 3, atât cererea formulată de așa-zisa Transnistrie de a i se recunoaște independența, cât și procedura de aderare la UE a Ucrainei, Georgiei și R. Moldova.
Astfel, eurodeputatul român a atras atenția că cererea propriu-zisă de independență nu reprezintă o noutate, dar "prin această mișcare pe care o face Tiraspolul, Federația Rusă se devoalează, își schimbă complet registrul tactic de manipulare", întrucât Kremlinul nu va mai putea spune că "nu dorește să acapareze noi teritorii".
"E o mutare nouă pe tabla de șah pe care o face Rusia prin Transnistria. Ca să fie lucrurile foarte clare, regimul de la Tiraspol e total aservit Moscovei. Regiunea asta separatistă are legătură directă cu Federația Rusă, chiar dacă face parte ca teritoriu din R. Moldova. Dacă nu mă înșel, e a 12-a cerere de independență a Tiraspolului, prima fiind în 1995. Așadar, nu trebuie să privim această chestiune ca ceva complet nou. Trebuie să-l privim din altă perspectivă ca fiind complet nou. Până acum, retorica care naște monștri a Moscovei, cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina, a fost că Federația Rusă nu dorește să acapareze noi teritorii. Dar prin această mișcare pe care o face Tiraspolul, Federația Rusă se devoalează, își schimbă complet registrul tactic de manipulare. Prin ceea ce cere Tiraspolul, e de fapt un nou teritoriu pe care Federația Rusă și-l dorește din interiorul altui stat. Pentru noi îngrijorarea e cu atât mai mare cu cât e vorba de frații noștri. Acolo se știe foarte bine că există Liceul Alexandru cel Bun, există o comunitate românească care e sub opresiune. În același timp există o interdependență energetică foarte periculoasă a R. Moldova de zona Transnistriei. Cele 2 centrale care alimentează practic 80% din energia electrică a R. Moldova se află după Nistru, pe teritoriul așa-zisei republici separatiste transnistrene. Așadar, pot apărea probleme în plus pentru R. Moldova din punct de vedere economic. În acest sens ar trebui privită și ultima declarație a Maiei Sandu cu privire la aderarea la UE. Practic, Maia Sandu a trebuit să aștepte inclusiv Georgia să mute, iar după asta să facă cererea de aderare, întrucât situația R. Moldova e una extrem de complicată din punct de vedere economic, cu 2 interdependențe foarte periculoase care-i pot fi fatale, gazul și energia electrică. Sigur, noi nu putem face astăzi mai mult decât să sprijinim R. Moldova în toate demersurile sale, atât în Comisia Europeana, în Parlamentul European și în Consiliul European. Dar și asta trebuie făcut cu diplomație în primul rând. Se revolta un distins confrate legat de motivul pentru care România nu a declanșat procedura de alipire a Moldovei. Doar un om care vrea să fie populist poate să spună așa ceva, întrucât orice gest brutal pe care l-am face sau orice gest pe care Chișinăul l-ar face brutal poate să aducă mai mult rău decât bine în noul context regional, cu o Rusie care pare că nu se mai oprește de la nimic", a zis Rareș Bogdan.
De asemenea, Rareș Bogdan a avertizat că există riscul ca Ungaria să blocheze extinderea UE și anume procedura de aderare a Ucrainei, Georgiei și/sau a R. Moldova, precizând că aceasta este o speculație pe care o face dat fiind faptul că Budapesta s-a aflat în disonanță în ultimele zile în raport cu deciziile luate la nivel european cu privire la invazia rusească din Ucraina și mai ales în legătură cu problematica refugiaților ucraineni. Amintim în acest context decizia scandaloasă luată alaltăieri de premierul Ungariei, Viktor Orban, de a le interzice accesul în țară refugiaților ucraineni care nu dețineau un pașaport biometric. În urma unor presiuni făcute de România și Comisia Europeană, Orban le-a permis într-un final refugiaților să intre pe teritoriul Ungariei, însă atitudinea inumană a Budapestei pare să continue.
"Dacă mergem pe procedura clasică (de aderare la UE - n.red.), în niciun caz (nu pot adera Ucraina, Georgia și R. Moldova cu rapiditate - n.red). După cum știți, țara europeană care îndeplinește criteriile din Articolul 2 depune o cerere formală către Consiliul UE, iar Consiliul UE notifică Parlamentul European, Comisia Europeană, parlamentele naționale cu privire la această cerere. Iar apoi Comisia Europeană emite un aviz după consultarea Consiliului UE. Este vorba despre procedura clasică, care a fost aplicată în cazul extinderilor UE. Statutul de țară candidat e acordat unanim de Consiliul European, iar aici intervine marea problemă, pentru că trebuie să o spunem foarte răspicat că în ultimele 72 de ore poziția cel puțin a unuia din cele 27 de state ale UE e fluctuantă, ca să nu spun mai mult, atât în ceea ce privește statutul refugiaților, inclusiv dreptul lor de muncă și ajutor pe teritoriul UE, cât și din punct de vedere al liberei circulații. Astfel, am o rezervă, sper să-mi fie anulată de fapte, și să nu ne trezim la masa Consiliului cu Ungaria care blochează practic extinderea UE. Repet, e o speculație, dar faptele ultimelor 3-4 zile îmi dau motive să fiu suspicios cu privire la jocul pe care-l face Ungaria. Negocierile (de aderare la UE - n.red.) se deschid în urma unei decizii unanime a Consiliului UE. Nu știm dacă această decizie va veni sau nu, dar sigur că se poate merge pe o procedură rapidă în cazul celor 3 state, dar asta nu se întâmplă peste noapte, nici în 30 de zile, nici în 60 de zile. Deocamdată e un semnal politic important pentru cele 3 țări, dar e o chestiune extrem de importantă și pentru UE, întrucât a acționat extrem de rapid în cazul Ucrainei și cu mult mai multă unitate decât în alte cazuri", a conchis europarlamentarul PNL.
