Poate ieșim odată din secolul 19 și din manualele de „strategie” și RI, cu „zone tampon” și „echilibru geopolitic”. Nu vreau să zic că n-ar exista blocuri, sfere, clash-uri de civilizație. Dar nu în Europa.
Civilizațional, istoric, religios, și din oricare alt punct de vedere mai doriți dv, nu există și n-a existat niciodată nicio justificare pentru asemenea lucruri pe continentul european, decît din perspectiva unor regimuri militariste, iacobine, totalitare. Nimeni nu vrea să trăiască în „zone tampon” și „coridoare de securitate”, așa cum îi era profețit Moldovei și Ucrainei.
Sper astfel să se înțeleagă de azi înainte cît de mult contează cuvîntul, retorica, ideea. Iar cu această ocazie să dispară pentru totdeauna discursul pe care-l mai practică unii „pacifiști” pe la Chișinău despre așa-zisa posibilitate de a împăca capra cu varza și a trăi „și cu unii și cu alții” într-o iluzorie cumpănă între „două lumi”. Crezînd că astfel menajează și amînă indefinit războiul, invazia, agresiunea.
Nu poți să fii „non-beligerant”, ezitant, cîrpă pînă în punctul în care îți calci peste orice demnitate. Nu asta e definiția „pragmatismului”, așa cum ne învățau unii, asta-i definiția lașității și complicității. Poți face compromisuri tactice, dar „neutralitatea” strategică, „neutralitatea” ca mod de viață e ceva rupt de realitate.
Băgați Moldova și Ucraina în UE; Ucraina deja și-a cîștigat, de facto, cu arma-n mînă dreptul de a fi admisă în NATO. Enough already.