Scriitorul Dan Alexe spulberă minciunile Kremlinului: limba rusă NU e o ”matrice” a limbilor slave, ci e doar unul din dialectele slave estice care a avut noroc să se impună. Dacă imperiul țarist și-ar fi stabilit capitala la Kiev, ucraineana ar fi azi limbă oficială în Rusia

Scriitorul, cineastul și jurnalistul Dan Alexe explică, pe Facebook, că limba rusă NU este, așa cum insistă propaganda Kremlinului și unii idioți utili mioritici, un soi de ”matrice” a limbilor slave, ci e doar unul din dialectele slave estice care a avut noroc să se impună, atât și nimic mai mult. 

”Rusa e așadar doar un dialect răsăritean care a avut noroc, devenind limbă imperială. Dacă imperiul țarist și-ar fi stabilit capitala la Kiev, ucraineana ar fi azi limbă oficială în Rusia”, punctează Dan Alexe, ale cărui comentarii le prezentăm în cele ce urmează: 

”Apropo de obsesiile imperiale rusești, împărtășite și de unii de pe la noi:

– limba rusă nu este câtuși de puțin un fel de matrice a limbilor slave, ci e doar unul din dialectele slave estice care, învingând imperiul turco-mongol, a devenit predominant în partea aceea a lumii;

– Când rușii se băteau, departe, cu tătarii de pe Volga, românii erau deja de aproape un mileniu în contact cu slavii din Balcani; — altfel zis: nici o legătură cu rușii.

– Rus și slav sunt două noțiuni diferite. Slavii catolici: sloveni, slovaci, croați și polonezi vorbesc limbi mai apropiate de slavona bisericească decât este rusa: slovena a păstrat astfel dualul; poloneza a păstrat nazalizarea consoanelor. 

– Bulgarii (și macedonenii vechi) au inventat scrierea slavonă (Chiril și Metodiu), iar croații au păstrat, pentru cult, scrierea veche, glagolitică, până în sec. XX.

Rusa e așadar doar un dialect răsăritean care a avut noroc, devenind limbă imperială. Dacă imperiul țarist și-ar fi stabilit capitala la Kiev, ucraineana ar fi azi limbă oficială în Rusia”.

Într-o altă postare, Dan Alexe explica și faptul că limba română nu datorează absolut nimic limbii ruse, tot ce e slav în română provenind de la slavii din Balcani, sârbi și bulgari: 

”Limba română nu datorează nimic limbii ruse. 

O idee populară absurdă este aceea că fondul lexical slav în română ar avea ceva de-a face cu rusa. În realitate, tot ce e slav în română vine de la slavii din Balcani (sârbi și bulgari). Românii nu au avut un contact cu rușii până în sec. XVIII, în vremea fraților Cantemir, fugiți să se adăpostească la Petru cel Mare, ba chiar mai degrabă până în sec. XIX.

Limba rusă nu este matrița slavilor, chiar dimpotrivă: este doar una din limbile slavilor de est care a devenit importantă printr-o serie de accidente istorice. Lingvistic, limba rusă e mai puțin interesantă decât slovena (limbă care a păstrat dualul) sau poloneza (limbă care a păstrat nazalele din slava arhaică).

E ca și cum corsicanii, de pildă (vorbind limba lui Napoleon) ar fi învins, impunându-se în Europa ca adevărații moștenitori ai Imperiului roman… când de fapt ei ar fi vorbit doar limba unor parveniți, impunând-o în școli ca normă lingvistică.

Singurul împrumut din rusă în română (sau, mai degrabă, singura deformare a unui termen slav sub influența limbii ruse) este ‹tovarăș›.

Mulțumim, harașo, spasibo”.