NATO solicită Rusiei inclusiv retragerea trupelor din Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud, Crimeea, respectiv Donbas. Mircea Geoană, precizări importante despre discuțiile purtate de Alianța Nord-Atlantică cu Moscova

Secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, a acordat joi, 27 ianuarie, un interviu pentru B1TV, pe parcursul căruia a reiterat obiectivul Alianței Nord-Atlantice de a se face pași către dezescaladarea conflictului ruso-ucrainean. Pe de altă parte, Mircea Geoană a precizat că NATO, în documentul înaintat Moscovei, a lansat un apel inclusiv pentru retragerea trupelor rusești din Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud, respectiv Crimeea și Donbas. Oficialul NATO a atras atenția că acele trupe rusești stau în mod ilegal pe teritoriul suveran al unor națiuni independente. Nu în cele din urmă, Mircea Geoană a reliefat că este dreptul suveran al națiunilor de a alege către ce alianțe militare vor să se îndrepte, motiv pentru care cerința Rusiei ca NATO să abandoneze literalmente flancul estic este inacceptabilă. 

Redăm principalele declarații: 

- Sperăm ca cele 3 teme propuse de NATO pentru conversații succesive cu Federația Rusă să fie acceptate și să putem reveni la dialog. Noi credem în continuare că diplomația și soluționarea politică a problemelor pe care Federația Rusă le-a creat în jurul Ucrainei pot fi rezolvate prin dialog și nu prin confruntare și conflict. (...) Pot să vă spun că textul nostru reconfirmă zonele unde credem că am putea să avem elemente constructive în dialogul nostru. Mă refer aici la dialogul NATO-Federația Rusă. Federația Rusă a decis să închidă ambasada pe care o avea la Bruxelles pe lângă sediul NATO, a decis să închidă la Moscova cele 2 reprezentanțe, una civilă, una militară, ale NATO. Le-am propus linii de comunicație civile și militare care să răspundă nevoii de dialog. Al doilea calup de teme pe care le-am propus sunt legate de situația de securitate din Europa, inclusiv situația din jurul Ucrainei. Le-am propus un al treilea calup de discuții interesante și utile cu privire la probleme legate de transparență, de măsuri de creșterea încrederii, de schimb de informații, de posturile militare ale celor 2 părți, de doctrina nucleară a Federației Ruse și a NATO. Așadar, avem elemente care nu cred că sunt secundare, așa cum menționa domnul Lavrov, ci cred că sunt elemente esențiale și singurele ce pot să facă parte dintr-un eventual acord sau schimbare de dinamică în relația dintre Federația Rusă și NATO. Am spus în scris ceea ce am spus și verbal și anume că principii fundamentale legate de dreptul suveran al națiunilor de a-și alege drumul și destinul democratic nu pot fi negociate, nu putem închide ușa NATO pentru extinderi. De asemenea, sub nicio formă nu putem să ne întoarcem la pretențiile Federației Ruse de a reveni la situația din 1997 înainte ca NATO să se fi extins. Nu vom accepta niciodată 2 categorii de cetățeni în NATO, unii protejați și alții mai puțin protejați de NATO, mă refer la cei din est.  

- Ne pregătim și pentru variante mai puțin optimiste, pentru că și ele se pot întâmpla. (...) NATO, în acest moment, și-a luat măsuri prudente de creștere a gradului de apărare și descurajare pe flancul estic. Am înțeles că a fost în vizită la București ministrul Apărării din Franța. Aliații americani au anunțat o contribuție cu 8500 de militari pentru forța de reacție rapidă a NATO. În premieră pentru NATO, nave americane din Mediterană sunt puse sub comandă NATO. Avem măsuri de creștere a posturii militare pe flancul estic inclusiv în zona României. Avem deocamdată pentru România 2 anunțuri, din partea SUA și Franței, dar sunt convins că vom avea și alte națiuni aliate care vor fi prezente în structurile pe care le vom decide împreună în România, în zona Mării Negre și pe restul flancului estic. Așadar, fără să fim provocatori, fără să escaladăm ne luăm măsuri de vigilență și prudență suplimentare. Să ai 120 de mii de militari ruși în jurul Ucrainei, în Belarus, în Crimeea reprezintă evident o mare presiune pentru Ucraina, dar există evident un element de prudență și vigilență pe care-l vom lua în atenție. (...) Dacă lucrurile vor merge într-o direcție greșită, vom lua măsuri pentru asistență în Ucraina, ceea ce e firesc din punct de vedere politic, dar pe de altă parte vom lua măsuri de vigilență sporită și de prezență militară sporită pe flancul estic, inclusiv în Marea Neagră și România. (...) De asemenea, în situația în care Federația Rusă ar decide să nu intervină militar în Ucraina, dar va continua să păstreze prezență militară semnificativă în regiune, asta nu înseamnă că noi nu vom continua să ne întărim postura și vigilența pe flancul estic.  

- În documentul nostru scris am făcut un apel și pentru retragerea trupelor rusești din Transnistria, din Abhazia și Osetia de Sud, din Georgia, din Crimeea, respectiv Donbas. Atunci când Federația Rusă vine cu propuneri de genul "plecați cu orice formă de prezență militară din estul NATO", trebuie să se uite în primul rând la propriile lor acțiuni. Dacă România, Polonia, țările baltice și noi toți cei care am fost țări ex-comuniste am aderat la NATO prin propria noastră voință, liberă și neinfluențată de nimeni, toate țările care au prezență militară rusească o au împotriva voinței lor. E o diferență fundamentală între modul democratic în care funcționează NATO și modul în care Federația Rusă încearcă să impună prin forță unor națiuni suverane o altă direcție decât cea pe care doresc să o ia. (...) Dacă Federația Rusă are preocupări cu privire la securitate, acestea fiind transmise și în documentele pe care ni le-au trimis, este dreptul nostru și obligația noastră să spunem care sunt preocupările noastre. Suntem preocupați de faptul că trupe rusești stau în mod ilegal pe teritoriul suveran al unor națiuni independente.  

- Am spus foarte clar lucrurile care sunt inacceptabile pentru noi. Ele nu sunt lucruri inacceptabile pentru că ne-am adunat noi 30 de aliați și în aceste momente complicate am decis că sunt inacceptabile. Nu, ci ele fac parte din elemente fundamentale ale sistemului european de ordine și de securitate, la care Federația Rusă este parte. Atunci când vorbim despre dreptul suveran al națiunilor europene de a-și alege sistemul de alianțe din care vor să facă parte, acesta este documentul final de la Helsinki unde URSS și succesorul, Federația Rusă, sunt parte. Același lucru este consfințit în Carta pentru o Nouă Europă de la Paris, de la OSCE, respectiv în actul fondator NATO-Rusia. Așadar, noi nu suntem aici în situația ca într-un moment de criză să decidem că nu acceptăm niște lucruri pe care le considerăm acum inacceptabile, ci ele fac parte din fundația juridică și din predictibilitatea la nivel de securitate europeană, chestiuni la care Federația Rusă a achiesat. Noi nu venim acum cu noutăți, ci spunem că lucrurile acestea nu se negociază. Cum ar fi fost ca României să i se spună în urmă cu câțiva ani de zile, când am aderat la NATO, că România nu poate adera pentru că altcineva, un terț, poate să decidă în locul românilor unde vor să meargă cu țara și unde vor să se ducă ca alianță și sistem de valori. Deci aceste lucruri nu sunt negociabile nu pentru că NATO vine acum cu o poziție nouă, ci sunt chestiuni fundamentale pentru însăși securitatea europeană. În schimb, sunt zone în care există disponibilitatea din partea noastră pentru a găsi elemente care să facă această relație mai predictibilă, mai transparentă, mai puțin agitată.