Uniunea Europeană, mai relaxată decât SUA și Marea Britanie: își ține diplomații la post în Ucraina, în ciuda pericolului invaziei ruse

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat vina pe Statele Unite și NATO pentru escaladarea tensiunilor asupra Ucrainei, acuzându-le că au alimentat „isteria informațională” împotriva Rusiei. El s-a plâns de „minciuni și falsuri” venite de la oficiali occidentali.

„Vreau să vă atrag atenția asupra faptului că toate acestea nu se întâmplă din cauza a ceea ce facem noi, Rusia. Totul se întâmplă din cauza a ceea ce fac Statele Unite și NATO și datorită informațiilor pe care le răspândesc”, a spus Peskov jurnaliştilor, în retorica deja obișnuită a lui Vladimir Putin, registrul ”cine zice, ăla e”.

Peskov a acuzat, de asemenea, Ucraina, că își întărește forțele pe linia de contact care desparte cea mai mare parte a teritoriului, controlat de Kiev, de două republici separatiste nerecunoscute, Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk. Regiunile, susținute de Rusia, s-au ”despărțit” de Ucraina în 2014, după ce Moscova a anexat Crimeea. Conflictul rezultat din estul Ucrainei, care a ucis peste 13.000 de oameni, continuă.

Sfidând evidențele, delegatul lui Vladimir Putin nu recunoaște pericolul construit de Rusia la frontierele lumii libere ci vorbește de ipotetica amenințare a unui atac al Ucrainei împotriva regiunilor protejate de Moscova.

În aceeași notă halucinantă, președintele belarus Alexandru Lukașenko a acuzat Ucraina că și-a mobilizat trupele la granița sa de nord cu Belarus și a amenințat că va răspunde cu aceeași monedă. „Vrem doar să ne protejăm granița de sud”, a spus Lukașenko, vorbind la o întâlnire cu șeful polițiștilor de frontieră din Belarus.

În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Oleg Nikolenko, a declarat că „Ucraina este angajată în favoarea păcii și a diplomației și nu plănuiește niciun atac militar”. De aemenea, președintele Uniunii Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni un ajutor de urgență de 1,2 miliarde de euro (1,35 miliarde de dolari) pentru a susține Kievul să răspundă nevoilor de finanțare „din cauza conflictului”.

În ciuda escaladării, principalul diplomat al blocului european, Josep Borrell, a declarat luni că țările UE nu vor reduce personalul la ambasadele din Ucraina și nu vor trimite familiile diplomaților din Kiev acasă.

„Nu avem niciun motiv să facem acest lucru”, a spus Borrell jurnaliştilor înainte de o întâlnire a miniștrilor de externe cărora secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, urma să se alăture online, a informat Reuters. Membrii blocului european au fost împărțiți atât cu privire la sancțiunile care ar trebui să fie introduse împotriva Rusiei cât și în ceea ce privește necistatea unui aport militar pentru apărarea Ucrainei.

Oficialii germani au exclus luni orice modificare a deciziei Berlinului de a nu furniza Kievului arme defensive, dar ministrul de externe Annalena Baerbock a declarat că Berlinul lucrează cu Washington și membrii UE asupra potențialelor sancțiuni comune ce ar putea fi adoptate în cazul în care Rusia ar invada Ucraina.

Ministerul german de Externe a declarat luni că familiilor diplomaților germani li s-a oferit opțiunea de a părăsi Ucraina, dar diplomații vor rămâne. „Aceasta este măsura potrivită în situația actuală”, a declarat purtătorul de cuvânt Christofer Burger.

Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, a declarat luni că decizia SUA de a trimite acasă câțiva diplomați a fost prematură și prea precaută, având în vedere că nu a existat nicio schimbare materială în situația de securitate a Ucrainei.

„Deși respectăm dreptul statelor străine de a asigura securitatea misiunilor lor diplomatice, considerăm că un astfel de pas al părții americane este prematur și un semn de precauție excesivă”, a spus el într-un comunicat. „De fapt, nu au existat schimbări cardinale în situația de securitate recent”, a adăugat el, menționând că concentrarea forțelor ruse la granițele Ucrainei a început în aprilie anul trecut.

Și Andy Hunder, președintele Camerei de Comerț Americane din Ucraina, a declarat că deciziile Statelor Unite și Marii Britanii de a reduce personalul ambasadei sunt „îngrijorătoare”, în timp ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a descris luni decizia SUA de a autoriza personalul neesențial să plece drept „o hotărâre ciudată”.

„Agenda lor de politică informațională este ciudată și neînțeleaptă”, a declarat Zakharova la radioul independent Echo de la Moscova. „Și-au aruncat rapoarte unul după altul, dar toți au ratat.” Ea a spus că ambasada Rusiei la Kiev funcționează în mod normal, contestând informațiile din presa occidentală conform cărora personalul a fost redus.

Anterior, Zakharova a acuzat faptul că Washingtonul, și nu Moscova, ar fi pregătit posibile „provocări militare” în Ucraina, într-o postare pe Telegram. Ea a speculat că Washingtonul și aliații săi urmăresc să „pregătească” opinia publică occidentală pentru viitoarele lor acțiuni militare.