"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, a acordat vineri, 21 ianuarie, un interviu pentru Digi24, pe parcursul căruia a reliefat că solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse ca trupele Alianței Nord-Atlantice să fie retrase de pe teritoriul României și Bulgariei nu va fi luată în seamă. "Este treaba noastră, a NATO, unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO", a precizat Geoană.
În ipoteza unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, Mircea Geoană a ținut să le transmită cetățenilor români că nu au motive de îngrijorare, întrucât "NATO e aici și veghează".
Nu în cele din urmă, Mircea Geoană a criticat abordarea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, prin care încearcă să propage dezinformarea potrivit căreia rolul agresorului e de fapt cel al NATO, scenariul invadării Ucrainei fiind catalogat de Kremlin drept o isterie a vestului. "Este ironic modul în care Federația Rusă încearcă să întoarcă în sens invers o situație pe care dânșii au creat-o. Nu e NATO, o alianță defensivă, cea care a mobilizat peste 100 de mii de trupe în jurul unui stat independent din Europa. E o chestiune pe care cetățenii o pot discerne cu ușurință, faptul că Federația Rusă creează o problemă, șantajează Ucraina cu intervenția militară, iar acum agresorul încearcă să găsească argumente ca cel agresat să devină din victimă agresor. Nu funcționează așa! Cred că pentru cei care uneori mai apleacă urechea la o astfel de retorică trebuie să spunem foarte clar că nu NATO provoacă tensiuni, ci, dimpotrivă, încercăm să detensionăm situația, iar o astfel de comunicare (a Rusiei - n.red.) e pur și simplu o strategie de comunicare în logica de fake news referitor la care Federația Rusă a căpătat o anumită specializare în ultimii ani", a subliniat secretarul adjunct al NATO.
Întrebare: Va fi război la granița cu România? Dacă da, de care?
Mircea Geoană: Sperăm în continuare să descurajăm Federația Rusă în ipoteza în care ar dori să repete ceea ce s-a întâmplat în 2014, când a ocupat ilegal Crimeea și a început acest război ce continuă în estul Ucrainei. Așadar, această perioadă pentru noi e una în care vrem și suntem foarte activi în a promova o soluție politică, diplomatică cu Federația Rusă. Vom trimite la începutul săptămânii viitoare propuneri în scris către Federația Rusă pentru a continua dialogul în consiliul NATO-Rusia. Sperăm în continuare că această ipoteză, pe care nu o putem exclude, să nu se întâmple și încercăm să transmitem mesaje de natură diplomatică și de dialog către Federația Rusă, dar și mesaje cu privire la severitatea răspunsului nostru dacă această eventualitate s-ar putea totuși concretiza. Vreau să spun încă o dată că nu sunt motive de îngrijorare pentru cetățenii României și pentru restul cetățenilor care fac parte din NATO. Asta nu înseamnă că Ucraina, care e un partener al NATO, ar fi un subiect pe care noi îl tratăm cu lejeritate. Încă o dată, vreau să transmit un mesaj de apreciere cu privire la modul extrem de reținut și neprovocator în care liderii de la Kiev au acționat și reacționat în această perioadă complicată. Am avut aici (la NATO - n.red.) lideri ucraineni, secretarul general al NATO a vorbit cu președintele Zelensky în urmă cu câteva zeci de ore și le-am spus încă o dată că îi felicităm pentru faptul că nu au intrat într-o logică de escaladare de declarații, în condițiile în care declarațiile Federației Ruse au fost extrem de agresive. De aceea, deși Ucraina nu e membră NATO, avem o obligație politică și morală să îi sprijinim, asta și facem, dar în același timp este o diferență clară între un partener al NATO și țări membre NATO. Din punctul de vedere al țărilor NATO, Articolul 5 funcționează, iar în acest sens puteți observa măsuri de creștere a prezenței militare și a descurajării pe flancul estic, inclusiv în România. Deci NATO e o forță formidabilă, o forță defensivă și care își arată din nou validitatea și utilitatea pentru toate țările NATO, inclusiv pentru România.
Întrebare: În aceste zile au venit niște mesaje cât se poate de clare de la Casa Albă conform cărora în orice moment se poate produce acest atac al Rusiei asupra Ucrainei. Ne gândim la cel mai rău scenariu. Ce ar însemna pentru țările de pe flancul estic, inclusiv pentru România, dacă Rusia ar invada Ucraina? Cum ar reacționa NATO în cazul unei invazii?
Mircea Geoană: Noi suntem pregătiți pentru orice scenariu. În continuare acționăm către evitarea scenariului militar, care ar avea într-adevăr consecințe severe pentru securitatea europeană, ar fi cea mai gravă criză de securitate de la terminarea Războiului Rece. Iar acest lucru trebuie evitat și trebuie să descurajăm în continuare inclusiv prin spunerea foarte clar că o eventuală incursiune militară a Rusiei împotriva Ucrainei, repetată după 2014, ar antrena pe de-o parte măsuri semnificative de consolidare a flancului estic. Ați putut observa declarațiile recente ale președinților SUA și Franței cu privire la România. NATO în mod evident va acționa și își va întări flancul estic pentru că trebuie să ne protejăm teritoriul și cetățenii aliați. Asta e misiunea noastră. Dar sunt mai multe scenarii pe masă cu privire la acțiunea pe care Rusia va urma să o întreprindă. Ne uităm de asemenea cu foarte multă atenție și vigilență la scenariile de destabilizare a Ucrainei. Scenariul militar e o variantă, dar pot fi și destabilizări de natură cibernetică, hibridă, internă, respectiv măsuri de natură energetică pe care le putem anticipa. Și în aceste situații suntem foarte vigilenți și spunem Federației Ruse că o incursiune militară ar fi nu doar inacceptabilă, ci ar antrena costuri severe economice, financiare și tehnologice din partea Occidentului pentru Federația Rusă. De asemenea, destabilizarea Ucrainei ar însemna deteriorarea relațiilor Rusiei cu Occidentul.
Întrebare: Americanii, așa cum spuneați, au anunțat disponibilitatea trimiterii de forțe suplimentare pe teritoriul României, am văzut și anunțul președintelui Franței Emmanuel Macron. Despre ce fel de suplimentare vorbim în cazul trupelor americane, dublarea lor, triplarea lor?
Mircea Geoană: Dacă privim la coerența cu care NATO se uită la flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, putem să anticipăm un anumit tip de coerență a prezenței NATO, iar de aceea ideea unor grupuri de luptă similare cu cele care sunt deja desfășurate în zona Baltică și în zona Poloniei ar putea reprezenta un reper cu privire la modul în care NATO ar aborda acest lucru. Comandanții noștri militari, autoritățile române, autoritățile țărilor din flancul estic lucrează în timp ce vorbim la detalii, iar aceste lucruri evident vor fi anunțare când vor fi aprobate la nivel de alianță și, evident, la nivel bilateral între aliații din cadrul NATO.
Întrebare: Una dintre garanțiile de securitate pe care Rusia le cere Occidentului ar fi retragerea trupelor și a echipamentelor NATO din România și Bulgaria. Cum vedeți această solicitare a Rusiei?
Mircea Geoană: Această solicitare a fost făcută inclusiv în propunerea scrisă pe care Federația Rusă a transmis-o către NATO și SUA. Se referă și la România și Bulgaria, de asemenea la România și Polonia s-au făcut referiri cu privire la scutul antirachetă. Răspunsul nostru rămâne la fel de clar și transparent că nu există în niciun fel vreo modalitate de a negocia și compromite postura militară a NATO pe teritoriul țărilor NATO. E treaba noastră, a NATO, unde și în ce configurație, în funcție de nevoile de securitate, ne așezăm prezența militară în țările NATO. Nu e problema Federației Ruse, așa cum noi nu spunem Federației Ruse unde să-și pună sau să nu-și pună propriile forțe pe propriul teritoriul. Ceea ce noi transmitem Federației Ruse este că e totalmente anacronic, o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poți să ameninți cu incursiunea militară un stat vecin, suveran, independent și democratic din Europa. Aceasta e adevărata linie roșie, nu cea pe care o spune șeful diplomației de la Moscova.
Întrebare: Vladimir Putin insistă că acest scenariu al invadării Ucrainei este mai degrabă o isterie a vestului, negând această posibilitate. Dacă Rusia va înainta spre Marea Azov, folosind doar teritoriile ocupate din estul Ucrainei, care va fi reacția NATO?
Mircea Geoană: Este ironic modul în care Federația Rusă încearcă să întoarcă în sens invers o situație pe care dânșii au creat-o. Nu e NATO, o alianță defensivă, cea care a mobilizat peste 100 de mii de trupe în jurul unui stat independent din Europa. E o chestiune pe care cetățenii o pot discerne cu ușurință, faptul că Federația Rusă creează o problemă, șantajează Ucraina cu intervenția militară, iar acum agresorul încearcă să găsească argumente ca cel agresat să devină din victimă agresor. Nu funcționează așa! Cred că pentru cei care uneori mai apleacă urechea la o astfel de retorică trebuie să spunem foarte clar că nu NATO provoacă tensiuni, ci, dimpotrivă, încercăm să detensionăm situația, iar o astfel de comunicare (a Rusiei - n.red.) e pur și simplu o strategie de comunicare în logica de fake news referitor la care Federația Rusă a căpătat o anumită specializare în ultimii ani.
Întrebare: Dacă într-adevăr ar avea loc această intervenție a Rusiei în Ucraina, se așteaptă NATO la o criză umanitară, o criză a refugiaților?
Mircea Geoană: Dacă Federația Rusă alege o cale a agresivității și o politică militaristă nu ne face plăcere, dar vom fi obligați să luăm măsuri în consecință pentru a ne proteja teritoriul și populațiile. Vreau să le transmitem și românilor care ascultă cu îngrijorare că NATO e aici și veghează! Securitatea României, a Mării Negre, a întregului teritoriu aliat, 1 miliard de oameni, respectiv 20 de milioane de români, nu sunt motive de preocupare. Sunt motive de îngrijorare pentru că o securitate deteriorată la nivel regional nu este bună, dar din punct de vedere imediat nu sunt riscuri pentru securitatea României. Vreau să ne concentrăm cu toții pe alte lucruri care sunt evident importante, de natură economică și socială, iar legat de partea strategică pentru asta suntem în NATO, pentru asta sunt și eu aici la NATO, pentru a fi siguri că nu se întâmplă nimic sever la adresa intereselor noastre.
