"Pretențiile Rusiei sunt inacceptabile!". Aurescu, mesaj ferm înainte de întâlnirea dintre Blinken și Lavrov

Cu o zi înainte de întâlnirea de la Geneva dintre secretarul de stat al SUA Antony Blinken și șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, ministrul de Externe român, Bogdan Aurescu, a scos în evidență, într-un interviu acordat B1TV, care sunt aspectele față de care NATO nu va face vreo concesie. De asemenea, Aurescu a precizat că scopul dialogului de mâine dintre Blinken și Lavrov este dezescaladarea situației de la granița Ucrainei, unde Rusia a masat peste 120 de mii de soldați. Nu în cele din urmă, ministrul de Externe român a precizat că există și chestiuni ce pot fi supuse negocierii, însă Rusia trebuie să înțeleagă că dialogul trebuie purtat în baza principiului reciprocității. 

Bogdan Aurescu: Am avut chiar astăzi o discuție cu Jake Sullivan, consilierul de securitate națională al președintelui Biden, în pregătirea discuției foarte importante pe care secretarul de stat Blinken, împreună cu ministrul de Externe al Rusiei, Sergei Lavrov, o vor avea la Geneva. Am discutat despre pregătirea acestei întâlniri, după ce săptămâna trecută am avut o serie întreagă de reuniuni care au fost consacrate dialogului. Am avut luni, 10 ianuarie, o întâlnire în format bilateral SUA-Rusia tot la Geneva, pe 12 ianuarie o întâlnire în formatul Consiliului NATO-Rusia, iar pe 13 ianuarie o întâlnire la nivelul OSCE la Viena. Dialogul a avut în vedere transmiterea mesajelor și pozițiilor pe de-o parte ale NATO, pe de altă parte ale Rusiei, încercând să identificăm căi de dezangajare, de dezescaladare. Acesta a fost de fapt obiectul acestui dialog pe diverse paliere, în așa fel încât să ajungem la dezescaladare. Din păcate nu sunt încă semne de dezescaladare. De aceea e foarte importantă această reuniune de mâine de la Geneva. În tot acest context, pe fiecare componentă am abordat care sunt principalele elemente. Așa cum aliații au arătat și în întâlnirile de săptămâna trecută, există o serie de elemente din propunerile pe care Federația Rusă le-a făcut, acele solicitări de garanții juridice către aliați, care sunt inacceptabile și nu pot fi negociate. E vorba în principal despre aspecte care țin de o serie de principii fundamentale, dacă vorbim de suveranitatea și integritatea teritorială a statelor sau despre nefolosirea forței sau a amenințării cu forța sau dacă ne uităm la documentele fondatoare ale securității europene, iar în acest caz de exemplu în Carta Securității Europene adoptată la summitul OSCE din 1999 la Istanbul se menționează foarte clar că fiecare stat are dreptul de a-și alege sau schimba propriile aranjamente de securitate, așa cum consideră că e potrivit conform alegerilor sale suverane, iar în același timp se interzice utilizarea vechiului concept al sferelor de influență. Or, unele dintre propunerile pe care Federația Rusă le-a făcut înainte de aceste dialoguri de săptămâna trecută au fost împotriva acestor principii și valori. Atunci când ne raportăm de asemenea la o serie de valori importante ale NATO, apărarea colectivă sau politica ușilor deschise, adică dreptul fiecărui stat de a candida la a deveni membru al NATO, este clar că atunci când Rusia cere o garanție juridică pentru ca NATO să nu se mai extindă, această solicitare e inacceptabilă. Procesul de lărgire a NATO ține doar de voința și dorința, desigur și de performanța statului care candidează, respectiv de o decizie care la NATO se ia prin consens la nivelul statelor aliate. Sigur că Rusia spune "constatăm o accelerare a procesului de aderare a Ucrainei la NATO". E fals! Desigur că există decizia summitului NATO de la București din 2008 prin care se spune că Ucraina și Georgia vor adera la NATO când vor fi pregătite, dar acest proces de aderare la NATO durează, el nu este un proces cu final iminent în perioada imediat următoare. Rusia mai spune "trebuie să nu se amplaseze echipamente și trupe pe teritoriul aliaților care au aderat la NATO după 1997". 1997 e anul în care s-a adoptat actul fondator al relațiilor dintre NATO și Rusia și e un document politic. Dacă ne uităm la aceasta cerință, constatăm că asta ar însemna că fie tot ceea ce s-a amplasat deja pe teritoriile statelor aliate să fie retras, fie să nu existe niciun fel de amplasare de noi echipamente sau trupe pe teritoriile aliate, ceea ce afectează apărarea colectivă, adică Articolul 5 din Tratatul NATO, care e fundamentul NATO.  

Moderator: Ca să spunem pe înțelesul tuturor, e vorba inclusiv de România.  

Bogdan Aurescu: Desigur. Astfel de pretenții e clar că sunt inacceptabile, iar în aceste dialoguri pe care le-am avut am arătat aceste aspecte. Pe de altă parte, sunt și aspecte care se pot discuta, dacă vorbim de exemplu despre eficientizarea modului în care se aplică mecanismele de control al armamentelor sau despre reducerea riscurilor, astfel încât să nu apară conflicte din greșeală, respectiv dacă vorbim despre transparență, ceea ce se referă mai ales la exercițiile militare pe care le organizăm. Exista loc de discuție. Dar dacă mergem la dialogul care devine cumva și negociere pe astfel de măsuri care să dea un grad mai mare de securitate pentru spațiul NATO, inclusiv pentru regiunea în care ne aflăm, acest lucru nu se poate realiza dacă ești sub amenințarea folosirii forței, de exemplu când ai 120 de mii de soldați masați la frontiera cu Ucraina sau în regiunea Mării Negre. Așadar, amenințarea cu folosirea forței sau punerea sub semnul întrebării a unor elemente care sunt esențiale și stau la baza arhitecturii de securitate europene pe care și Rusia a acceptat-o în momente anterioare sunt lucruri care nu se pot negocia.  

Moderator: E vorba de negociere, așa cum a prezentat Rusia lucrurile, sau e vorba de discuții, așa cum a prezentat partea cealaltă lucrurile? A fost o nuanță.  

Bogdan Aurescu: E o nuanță foarte importantă. Până acum a fost vorba de dialog, în care fiecare parte își prezenta clar pozițiile, arăta care sunt liniile roșii. Aliații au arătat foarte clar până unde se poate merge și ce anume poate să facă obiectul unei eventuale cooperări pentru întărirea mediului de securitate european, fără însă a schimba arhitectura de securitate europeană. Sunt și aspecte care pot fi aduse în discuție, dar nu în sensul de a înlocui actuala arhitectură de securitate europeana, ci mai degrabă de a îmbunătăți aplicarea elementelor ei. Rusia nu respectă unele elemente ale arhitecturii de securitate. Există și un set de documente care se referă exact la acest tip de măsuri, Tratatul privind Forțele Convenționale în Europa, pe care Rusia a încetat să-l mai aplice din 2007, Tratatul Cer Deschis, care e într-o situație de suspendare, Documentul de la Viena care se referă la notificarea exercițiilor militare și pe care în multe din situații Rusia l-a ignorat. Așadar, vorbim mai degrabă despre o îmbunătățire a cadrului care există și, daca e nevoie, putem să ne gândim la mecanisme mai eficiente. Putem avea această deschidere, dar nu în condițiile în care există o situație de escaladare cu potențialul folosirii forței. (...) Mai e un lucru care trebuie subliniat. Noi nu discutăm aici, în defensivă, doar chestiunile care interesează Rusia. Noi vrem să discutăm și chestiunile care ne preocupă pe noi ca aliați. Aceste comportamente ale Rusiei, plecând din 2014 de la ocuparea ilegală a Crimeei, ne preocupă și amintesc utilizarea unor tactici hibride, influențarea unor procese electorale, aspecte ce țin de atacuri cibernetice respectiv propagandă. Deci vorbim și despre reciprocitate în această abordare a dialogului. E important dacă noi ascultăm preocupările Rusiei, dar în egală măsură e foarte important ca Rusia să asculte și să înțeleagă preocupările noastre.  

În ipoteza în care atacul Rusiei asupra Ucrainei se concretizează, Bogdan Aurescu a reliefat că Moscova va avea parte de o serie de sancțiuni drastice din partea Uniunii Europene.

Bogdan Aurescu: Putem avea o discuție și la nivelul UE. Săptămâna trecută la Brest am discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe europeni despre cum trebuie să reacționeze UE. Și UE e un actor important și trebuie să aibă un cuvânt de spus în toată această dezbatere. Instrumentul cel mai important pe care-l are la dispoziție e cel al sancțiunilor, pe care NATO nu-l are. NATO reacționează altfel. Dacă se întâmplă ceva și se agravează situația de securitate, NATO va consolida puternic postura aceasta de descurajare pe Flancul Estic, va sprijini în continuare Ucraina fără să intervină, întrucât nu e vorba despre un membru NATO. Dar va exista un tip de sprijin pentru Ucraina. În schimb, UE e dispusă să adopte sancțiuni. Avem o decizie a Consiliului European din decembrie în care se spune că dacă avem de-a face cu o agresiune suplimentară din partea Federației Ruse asupra Ucrainei vor fi consecințe masive și costuri severe, inclusiv prin adoptarea de sancțiuni. Iar decizia pe care am luat-o la nivelul UE e să începem pregătirea acestui set de sancțiuni. Sancțiunile trebuie să vizeze acele zone, acele domenii care într-adevăr pot să producă costuri importante și consecințe masive.