Represiune pe model rusesc: Psihoza teroriștilor din Kazahstan, creată ca pretext pentru crimele regimului Tokayev

Unul dintre efectele pe termen lung ale celor mai masive proteste din istoria Kazahstanului, în urma cărora revoltele au fost înăbușite în sânge printr-o operațiune militară executată cu implicare rusească și soldată cu uciderea a sute de oameni, a fost stabilirea controlului deplin de către autoritățile republicii asupra informației. În timp ce starea de urgență era în vigoare în toată țara, autoritățile au blocat aproape total internetul și au paralizat activitatea majorității mass-media non-statale. Cei care au reușit să-și lanseze măcar parțial știrile pe rețelele de socializare au devenit poate singura alternativă la propaganda de stat.

O propagandă de stat care a funcționat din plin, mai ales în ceea ce privește terminologia în raport cu participanții la evenimentele de pe străzile Kazahstanului. De îndată ce președintele țării Kassym-Iomart Tokayev a rostit cuvântul „terorişti” în declarațiile sale publice, sursele oficiale de informare și vorbitorii s-au conectat rapid la această terminologie, rostogolind-o pe toate canalele. Chiar dacă retorica a fost ulterior adaptată, iar protestatarii pașnici au fost cel puțin parțial separați de „bandiți” și „terorişti”, răul fusese deja comis iar pretextul gata creat, Tokayev permițân folosirea armelor pentru a fi uciși protestatari sau simpli trecători, la grămadă, pe străzile republicii.

Conceptul ”teroristului invizibil” sau cum să scapi de responsabilitatea crimelor în masă

Rețeta lui Tokayev nu are nimic original. Prezintă similitudini cu ce s-a întâmplat în decembrie 1989, în România, dar și cu ce se întâmplă de câțiva ani în Rusia, la ordinul lui Vladimir Putin, ceea ce demonstrează faptul că, în Estul Europei, notițele din vechile manuale de control, dezinformare și manipulare ale Uniunii Sovietice sunt respectate cu sfințenie și aplicate atunci când trebuie. Dacă în România anului 1989 Armata fraterniza cu populația utilizând mitralierele de pe tancuri, sub pretextul luptei împotriva teroriștilor închipuiți, semănând moarte și groază și servind legitimării noii Puteri, 30 de ani mai târziu, în Rusia, Putin a inventat terminologia de ”agent străin” și, în baza acestui noi spectru, a trecut la masacrarea rapidă, totală și definitivă a libertăților cetățenești, ba chiar și a opozanților înșiși.

Revenind la Kazahstan, de mai bine de 10 zile, autoritățile oficiale nu au publicat informații complete despre cei uciși în evenimentele de la începutul lunii ianuarie - și asta în ciuda faptului că internetul a fost repornit, iar rețelele de socializare au fost pline de povești despre civilii morți, unii dintre ei chiar și fără să fi participat la proteste. La sfârșitul săptămânii trecute, Autoritatea de Supraveghere a decis totuși asupra datelor oficiale. Conform calculelor lor, în total, 225 de persoane au murit în evenimentele din ultimele două săptămâni din Kazahstan. Numai în Almaty, au fost 149 de morți, dar această cifră pare să fie oarecum subestimată, judecând după firimiturile de informații culese de jurnaliști. Și, deși forțele de securitate au recunoscut victimele în rândul civililor, poziția lor este încă absolut inexpugnabilă: morții din Kazahstan nu au fost omorâți de forțele de ordine, ci de de aceiași „teroriști”, care la început erau „20 de mii”, potrivit aprecierilor lui Tokayev, dar care mai apoi au dispărut, luând cu ei, conform informațiilor oficiale, 41 de cadavre de complici de la morgile kazahe.

Nu-i așa că ați mai auzit povestea asta? Sigur, cu alți actori, și altă scenă. România, Iliescu, Brateș, 60.000 de morți, teroriști desantați din avioane, fabrici aruncate în aer, depozite de apă otrăvite etc.

Cifrele reale ale represiunii din Kazahstan, mult peste datele oficiale?

Activiștii pentru drepturile omului și activiștii civili au început să publice numele morților și răniților de îndată ce internetul a început să fie din nou funcțional în țară, în condițiile în care începuseră să le colecteze deja de ceva vreme. Activistul pentru drepturile omului Bakytzhan Toregozhina a spus că listele victimelor și deținuților pe care le publică sunt întocmite prin sondaje, apeluri ale activiștilor, rudelor și publicațiilor din mass-media.

Pe 11 ianuarie, publicația online The Village Kazakhstan a început să întocmească liste cu persoane dispărute pe baza datelor trimise de cititori. Pe 16 ianuarie, publicația a primit 46 de mesaje cu anunțuri privind persoane dispărute, unele dintre ele fiind găsite. Voluntari din diferite orașe completează liste și efectuează căutări ale celor dispăruți . Pe 14 ianuarie, un grup de voluntari din Almaty a scris despre sutele de cereri primite în acele zile. Cu o zi mai devreme, o echipă de voluntari a creat un site web pentru colectarea datelor despre răniți, reținuți și uciși - Qantar 2022 - indicând sursele de la care au fost primite informațiile și detalii despre ceea ce s-a întâmplat. Pe 16 ianuarie, pe lista respectivă se aflau deja 519 persoane. 

Cine se face vinovat pentru morții revoltei din Kazahstan? Ați ghicit, teroriștii...

În seara zilei de 7 ianuarie, Kuat Bitkenbayev, în vârstă de 73 de ani, și Gulzifa Kulsultanova, în vârstă de 64 de ani, din Almaty (foto), se întorceau acasă de la rude, cu mașina lor. În apropiere de Piața Republicii, aceștia au intrat în bătaia gloanțelor, după care mașina lor a luat foc. Cuplul nu a avut timp să-și desfacă centurile de siguranță și a murit în incendiu. Fiul lor a văzut rămășițele părinților săi la locul morții o zi mai târziu.

Activista civică Nuralia Aitkulova (foto) s-a numărat printre protestatarii din Piața 6 ianuarie. În jurul orei 19:00 în acea zi două gloanțe au lovit-o în piept. Femeia a murit pe loc. Identificarea cadavrului, potrivit celor două nepoate ale sale, a avut loc sub amenințarea armei. Aitkulova a lăsat în urma sa, singură, o fiică.

Activistul Aslan Ualiyev (foto) a fost împușcat în cap și în piept pe 6 ianuarie, la Almaty. Fratele său, un alt activist civil din Almaty, Darkhan Ualiyev, a fost reținut pe 10 ianuarie lângă morga la care căuta cadavrul lui Aslan. Ualiyev a fost dus la Departamentul de Poliție din Almaty, după care comunicarea cu el a fost întreruptă. Potrivit soției sale, nimeni nu are voie să-l vadă pe fratele activistului ucis în stradă, cu excepția unui avocat numit din oficiu. Rudele cred că este cercetat în temeiul articolului 255 din Codul penal, articol referitor la „Actele de terorism”.

Almas Garifullin (foto), împreună cu prietenul său, Alexander, dețineau un magazin alimentar în Almaty, care a continuat să funcționeze în timpul evenimentelor din ianuarie, oferind locuitorilor din zonă tot ce aveau nevoie. În seara zilei de 6 ianuarie, bărbații au mers la benzinărie, să alimenteze mașina pentru a reface stocul de alimente al magazinului pentru a doua zi dimineață. La intersecția dintre Bulevardul Ryskulov și strada Akhrimenko, nu departe de benzinărie, o mașină care se deplasa în fața lor a executat o întoarcere bruscă, după care au fost trase focuri de armă. Un glonț l-a lovit pe Almas în umăr, acesta a murit în drum către spital.

În seara zilei de 5 ianuarie, Sultan Kamshybek, rezident în Almaty, în vârstă de 12 ani, a mers la magazin cu mama, unchiul și mătușa lui. Câteva minute mai târziu, au început focurile de trasoare, băiatul s-a gândit că cineva lansează artificii și a început să le filmeze. Persoane necunoscute l-au împușcat pe Sultan în ceafă, de la mică distanță. Rudele au reușit să-i acorde primul ajutor și chiar să-l resusciteze însă, la spital, copilul nu a mai putut fi salvat.

Pe 8 ianuarie, o familie de trei persoane (foto) a fost împușcată în Taldykorgan. Potrivit apropiaților victimelor, la ora 20:30, soții Nurbolat Seitkulov și Altynai Etaeva și fiica lor, Nurai, în vârstă de 15 ani, se întorceau acasă, dintr-o vizită, în mașina lor. Cum în oraș ordinul de restricționare a deplasărilor intrase în vigoare de la ora 20:00, dar adoptarea normativului nu a fost adusă la cunoștința opiniei publice decât cu întârziere, forțele de ordine au deschis focul asupra membrilor familiei pentru a-i ucide. Moartea familiei este în prezent cercetată.

Arheologul Yerlan Zhagiparov (foto) a dispărut pe 6 ianuarie, în jurul orei 19:00, lângă Piața Republicii. După renunțarea la restricțiile privind internetul, anunțurile privind căutarea sa au fost împrăștiate de prieteni și rude pe rețelele de socializare. Pe 12 ianuarie, rudele au primit vestea că trupul lui Zhagiparov se află la morgă. Potrivit lui Nurlan Zhagiparov , fratele decedatului, Yerlan a fost găsit pe coridorul secției de medicină legală, încătușat, învinețit în bătaie și împușcat în inimă. Pe același coridor, Nurlan Zhagiparov a văzut cadavrele mai multor zeci de alte persoane neidentificate. 

Pe 7 ianuarie, Babakhan Zholbaryskhanuly, în vârstă de 21 de ani, a fost împușcat în apropierea complexului rezidențial Nurly Dala, situat vizavi de centrul comercial Aport Mall, de-a lungul bulevardului Raiymbek. În acea zi, Babakhan a ieșit din apartament pentru a scoate gunoiul. Când se apropia de container, trei mașini de poliție au oprit lângă el. Potrivit tatălui decedatului, mai multe persoane îmbrăcate în uniforme militare au coborât din mașină și au deschis focul. Babakhan a fost rănit în zona inimii, restul oamenilor care se aflau în apropiere reușind să se ascundă în spatele unui coș de gunoi. Tânărului i s-a refuzat internarea în mai multe clinici, după care a fost dus la Spitalul Central al orașului, acolo unde a murit câteva ore mai târziu.

Toate numele de mai sus, și multe, multe altele, oficial nu au fost ucise de forțele de ordine, ci de acei „teroriști” pe care nimeni, până azi, nu a reușit să îi găsească...