"S-ar fi generat un sentiment acut de insecuritate în comunitate". Motivarea absurdă a judecătoarei care a decis că activistul civic Cristian Dide trebuie să rămână în arest

Astăzi este a 25-a zi de când activistul civic Cristian-Mihai Dide a fost arestat abuziv pentru faptul că a achiziționat legal produse pe bază de cannabis, ce aveau o cantitate de THC la un nivel sub 0,2%, pe care le-a trimis, ca formă de protest, la DIICOT, semnalând că această instituție are o atitudine brutală și lipsită de dialog atunci când este vorba de antreprenorii care doresc să dezvolte un business axat pe comercializarea cânepii, asta în timp ce justiția din România este inertă, chiar inexistentă uneori, în privința cazurilor de  proxenetism, trafic de minori și alte infracțiuni grave.  

Unul dintre ONG-urile activistului Cristi Dide, Evoluție în Instituție, a devoalat, într-un comunicat, motivarea în baza căreia judecătoarea Alina Ungureanu de la Tribunalul Iași a decis că este necesar ca acesta să rămână în arest toate cele 30 de zile. Concret, lăsarea în libertate a activistului civic ar fi generat, conform Alinei Ungureanu, "un sentiment acut de insecuritate în comunitate". Pentru a reflecta absurditatea motivării, amintim, în paralel, că soțul senatoarei Diana Șoșoacă, acuzat de procurori că a agresat și sechestrat mai mulți jurnaliști, a fost pus doar sub control judiciar, căci iată că pentru justiția din România cânepa generează un sentiment acut de insecuritate în societate, dar agresiunile fizice nu. 

Redăm comunicatul Evoluție în Instituție: "Cristian-Mihai Dide rămâne în arest la Iași, într-un stat membru UE, pentru activism civic.  

Iar asta se întâmplă doar pentru că a ales să atragă atenția autorităților, Diicot Iași și Diicot București, asupra ușurinței cu care poți cumpăra produse etichetate ca ”droguri de risc”, doar pentru că aveau un conținut infim de Thc. Iar procurorul Vasile Airinei, de la Diicot Iași, a fost profund lezat și a demarat ancheta în forță.

Deși produsele au fost cumpărate legal, cu bon fiscal și nu există suspiciunea că ar fi făcut altceva în afara trimiterii acestora către Diicot, instanță după instanță a hotărît că este oportun să fie arestat preventiv. Deși, conform Regulamentelor Europene și studiilor, aceste produse nu reprezintă un pericol și nu te poți droga cu ele în nicio circumstanță.  

Suntem siguri că procurorul de caz este conștient că Dide nu este un traficant din Dex sau din Codul de procedură penală. De ce a repetat fapta? Pentru că a dat peste un Diicot inert, vreme de mai bine de 1 an. De ce a trimis acele colete la Diicot? Conform autodenunțurilor, din cauza atitudinii brutale și a lipsei de dialog a procurorilor atunci când sunt în discuție antreprenorii de cânepă.  

Și atunci, de ce stă Cristian în arest la Iași?  

Conform uneia dintre motivări, a dnei judecător Alina Ungureanu, ”[...] lăsarea în libertate a inculpatului ar genera un sentiment acut de insecuritate în comunitate și ar induce percepția - periculoasă pentru statul de drept- că, în fața unor conduite de genul celei avută de inculpat, autoritățile nu au o reacție fermă, menită să înlăture riscul de reiterare a unor conduite asemănătoare”.  

Din contră, am putea spune, că tocmai această măsură absurdă este extrem de periculoasă pentru statul de drept. Despre ce reiterare, repetare a faptelor este vorba? Dacă ar fi în arest la domiciliu sau în control judiciar ar putea să mai comande și să mai trimită colete la Diicot? Păi în acest caz, suntem protejați de pericolul public reprezentat de Dide.  

Din cercetările noastre, instanțele de la Iași sunt mai blânde atunci când vorbim despre proxenetism, trafic de minori și infracțiuni grave.  

În cazul Dide, statul, prin instituțiile sale, a decis interceptări ale apelurilor, datelor mobile, a tuturor mișcărilor din mediul ambiental pe mai multe luni și percheziții informatice. Și nu în ultimul rând, scoaterea lui provizorie din mediul civic.  

Cazul Dide este unul exotic, însă dacă îți dorești cu adevărat să întelegi speța, realizezi că este vorba despre un cetățean ignorat de autorități (a solicitat audiențe la Ministerul Justiției, Autoritatea Națională Antidrog, M.A.I., Ministerul Sănătății - în majoritate fără răspuns- și multe alte acțiuni în instanță pe legea 544), care caută să dialogheze și să colaboreze pe un anumit subiect. Iar în paralel, trimite la Diicot colete cu ulei de cânepă și își face 2 autodenunțuri.  

Ce traficant ar face asta? Pare că vorbim de traficantul acela care nu a avut dosar cu șină, așa cum le place instituțiilor din România să lucreze cu cetățenii.  

Între timp, trebuie dat exemplu în societate, iar argumentele judecătorului sunt legate mai mult de percepții personale, invocându-se neîndeplinirea duratei rezonabile a arestului preventiv, posibilitatea repetării faptelor, gradul de pericol social ridicat pe care îl reprezintă, dar și faptul că ”pare să manifeste o slabă cenzură a propriei conduite”. Deși nu are un trecut infracțional, a colaborat cu autoritățile și a declarat că scopul lui era demararea unei anchete în vederea sesizării Curții Europene de Justiție pentru nealinierea unor aspecte juridice în România. Din punctul nostru de vedere, nu există premisele încadrării lui ca pericol social.  

Una din lecțiile pe care ni le transmite România acum este aceea că e indicat să protestezi acasă, sub plapumă, ca în anii de glorie ai comunismului. Și că valorile europene și dreptul la liberă exprimare sunt prea îndepărtate de această țară.  

Căci altfel, cei ce vor putea să îți aplice o lecție, o vor face, indiferent de implicații și costuri".

De asemenea, ONG-ul Legalizăm al activistului civic Cristi Dide a remis un comunicat pe parcursul căruia a reliefat că produsele pe bază de cannabis ce au o cantitate de 0,2% THC nu au un efect psihoactiv. De asemenea, organizația Legalizăm a trecut în revistă câteva elemente din legislația europeană cu privire la respectivele produse. 

Redăm comunicatul Legalizăm: "Ajută-ne să răspândim această informație!  

Comercializarea produselor din cânepă, în Europa, este reglementată de Regulamentul 1307/2013 și Regulamentul 1308/2013, prin care se permite circulația liberă a produselor din cânepă ce au până în 0,2% THC. Mai mult, în noiembrie 2020, Parlamentul European votează ridicarea acestei limite de THC pe care o poate conține planta de cânepă de la 0.2% la 0.3%, iar acest lucru ar trebui să fie aplicat în toate statele din UE.  

În Elveția, de exemplu, canabisul medicinal poate conține până la 1% THC, tocmai pentru că un procent atât de mic nu provoacă efecte psihoactive. Va dați seama cât de înapoiată e România dacă noi luăm la bani mărunți comercianții de cânepă ce au la vânzare produse cu 0,2% THC?  

Să consumi muguri de cânepă cu 0,2% - 0,3% THC te face la fel de high, cum te îmbată o bere fără alcool sau o ciocolată ROM, adică deloc!

Nu putem preciza de la ce nivel de THC devii high pentru că depinde foarte mult și de metabolismul fiecăruia dintre noi, cât și de experiență și rezistență, dar dacă Elveția (care nu este membră UE), o țară de 100 de ori mai dezvoltată decât România din toate punctele de vedere, consideră că un procent de 1% THC este inofensiv, de ce noi, Românii, alegem să dramatizăm și să exagerăm acest aspect? Ajungem să batem până și în poarta cultivatorilor de cânepă industrială, ceea ce ar fi o rușine în țările bine dezvoltate, cu o populație ce gândește deschis despre această plantă, din Europa.

Pentru că și România este o țară Europeană cerem să ne aliniem acestor regulamente, ba chiar a propunerii votate de Parlamentul European. Vrem să fim tratați normal, ca într-o țară europeană, de autoritățile românești. Vrem să nu mai fim considerați infractori doar pentru că alegem să ne tratăm diferit față de ceilalți…

High să legalizăm canabisul!  

Semnează Petiția AICI!

Dacă vrei să ne ajuți să grăbim procesul legalizării, ajută-ne cu o donație AICI!".