"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Autoritățile judiciare române au desfășurat proceduri penale echitabile împotriva
reclamantului Monica Iacob - Ridzi, fost ministru al Tineretului și Sportului, care a fost condamnat la pedeapsa închisorii pentru abuz în serviciu, spune Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în preambulul deciziei sale cu numărul ECHR 369 (2021)/ 02.12.2021.
În decizia sa în cauza Iacob-Ridzi împotriva României (cererea nr. 41564/15) Curtea Europeană al Drepturilor Omului a declarat în unanimitate cererea inadmisibilă, desființând cazul care se referea la acuzația fostului ministru, conform căruia procedurile de judecată au fost inechitabile, neputând chestiona martorii acuzării M.D. și C.C.N. în cursul procedurii.
CEDO a remarcat, în primul rând, faptul că Înalta Curte ”i-a oferit reclamantului o oportunitate reală de a chestiona martorul M.D”, în privința celui de-al doilea martor al acuzării, C.C.N., instanța reținând faptul că, deși acesta fusese chestionat în timpul urmăriri penale, fără ca reclamantul să îl poată chestiona în timpul actelor procedurale ulterioare, Curtea a considerat că, având în vedere impactul limitat al declarației C.C.N. asupra condamnării reclamantului, și având în vedere multitudinea de alte probe prezentate instanțelor, factorii compensatorii puși în aplicare de Înalta Curte au fost suficienți, astfel încât, luată în ansamblu, procedura a fost echitabilă.
Monica Iacob Ridzi, ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, a fost trimisă în judecată în mai 2011 de către procurorii DNA pentru săvârşirea mai multor infracţiuni: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.
În acelaşi dosar au mai fost deferiţi justiţiei pentru infracţiuni similare: Ioana Elena Vârsta, consilier personal al ministrului Ridzi (aprilie - mai 2009) şi administrator al SC Red Apple Communication SRL, Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie - septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne a MTS (decembrie 2008 - mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate MTS (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate din cadrul MTS decembrie 2008 - ianuarie 2010, Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret MTS (21 aprilie 2009 - ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009 - 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne a MTS (decembrie 2008 - ianuarie 2010).
De asemenea, au mai fost trimişi în judecată Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la aceeaşi societate, şi Marius Cristian Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.
DNA susţine că, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, a hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.
"A fost alocată, în acest scop, societăţilor comerciale Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL, suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sporturilor a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen", arată procurorii.
În acest fel, s-a urmărit crearea unei confuzii cu privire la identitatea prestatorilor pentru ca în final, să se poată plăti către SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL sumele substanţiale prevăzute în contracte, chiar şi în absenţa unor contraprestaţii.
"În plus a decis divizarea achiziţiei în trei contracte, pentru a crea aparenţa organizării unor manifestări de amploare la nivel naţional care să justifice plata, către cele două firme, a întregii sume alocate. Contractele includeau prestaţii supraevaluate, despre care ministrul ştia că nu vor fi executate ori că vor fi realizate, în locul firmelor, de structurile proprii ale MTS, cu implicaţii financiare minime, având ca sursă tot bugetul MTS. Ulterior atribuirii contractelor, fostul ministru al Tineretului şi Sportului a dispus plata sumei de aproximativ 3 milioane lei plus TVA prevăzută în cele trei contracte, deşi cunoştea că firmele au efectuat prestaţii minime în valoare totală de peste 536.000 lei plus TVA", mai susţin anchetatorii.
DNA a menționat că diferenţa dintre acela două sume şi anume peste 2,7 milioane lei, aproximativ 650.000 euro, reprezintă prejudiciu în dauna MTS şi constă în contravaloarea unor prestaţii neefectuate, supraevaluate sau care nu aveau legătură cu evenimentul.
"Corelativ, SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL au obţinut foloase materiale în acelaşi cuantum. Exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu a constat şi în aceea că inculpata Iacob-Ridzi a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic, fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. Faptul că aceasta şi-a promovat imaginea de om politic prin difuzarea unui spot TV la posturi de televiziune a fost stabilit de Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa civilă pronunţată la 26 ianuarie 2010, definitivă şi irevocabilă", mai declară DNA.
DNA subliniază că, începând cu luna ianuarie 2009, după ocuparea funcţiei de ministru, Ridzi a implicat în activităţile de organizare şi gestionare a fondurilor instituţiei persoane din afara acesteia, între care şi consilierul său Ioana Elena Vârsta, care a asigurat, în baza unei înţelegeri prealabile cu aceasta, punerea în aplicare a planului conceput de ministrul Tineretului şi Sportului.
Cu începere din luna aprilie 2009, cele două au atras în activităţile ilegale şi alţi angajaţi cu funcţii de decizie şi de execuţie în cadrul MTS.
Pe de altă parte, cu promisiunea atribuirii unor contracte publice în condiţii extrem de avantajoase, au fost angrenaţi şi reprezentanţii unor firme private, respectiv inculpaţii Iacobescu, Nica-Udangiu şi Negrea.
Aceştia din urmă, alături de funcţionarii din minister, au participat efectiv la simularea organizării şi derulării de către MTS a unei proceduri de cerere de oferte, pentru a acoperi caracterul ilegal al activităţilor.
Anchetatorii mai notează că planul respectiv a fost iniţiat de Ridzi, care s-a implicat ca autor sau instigator la falsificarea a 15 înscrisuri oficiale, între care note de oportunitate şi fundamentare a achiziţiei, ofertele celor două firme, documentaţia de atribuire şi contractele ca atare.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de peste 2,7 milioane lei.
Monica Iacob-Ridzi a fost condamnată la 5 ani de închisoare cu executare și 3 ani de interzicere a unor drepturi în februarie 2015. Aproape trei ani mai târziu, Ridzi a fost eliberată condiționat printr-o decizie definitivă luată de magistrații de la Tribunalul Cluj, fosta ministră părăsind Penitenciarul Gherla pe 22 noiembrie 2017.
