"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Într-un articol precedent (pe care-l puteți citi AICI) arătam faptul că noua președintă a Comisiei Juridice din Camera Deputaților, avocata pesedistă anti-DNA Laura Vicol, nu cunoaște legislația și tergiversează soluționarea, în forul pe care-l conduce, a solicitării transmise de DNA către Parlament în data de 24 noiembrie privind percheziționarea informatică a deputatului ex-PNL de Argeș, Adrian Miuțescu, pus recent sub urmărire penală de procurorii anticorupție.
Însă, în cadrul unui răspuns prin care a încercat să convingă că nu e ea vinovată de tergiversare și implicit de afectarea / compromiterea actului percheziționării informatice, Vicol a publicat un document din care reiese că responsabil pentru această situație este și deputatul USR Mihai Badea.
Mai exact, în ultima zi în funcția de președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Mihai Badea, deși nu era obligat să o facă, a dat curs unei solicitări formulate de deputatul urmărit penal, Adrian Miuțescu, de a fi amânată, cu 2 zile, decizia pe care trebuia să o ia forul în cauză în legătură cu solicitarea DNA.
De altfel, Vicol, aflată de 5 zile în funcție, a programat abia pe 2 decembrie ședința Comisiei Juridice în care se va dezbate și solicitarea DNA amintită mai sus. Atât Vicol, cât și Mihai Badea aveau resortul, potrivit Articolului 34, litera e, din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, de a cere întrunirea în sesiune extraordinară a Comisiei Juridice. În schimb, Mihai Badea nu numai că nu a cerut organizarea unei ședințe extraordinare a Comisiei Juridice, ci a și participat activ la tergiversarea soluționării cererii DNA.
Pe de altă parte, cu acest prilej ies în relief și carențele din actuala legislație. Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 prevede ca solicitarea procurorilor privind percheziționarea unui parlamentar să fie soluționată de Parlament în termen de 8 zile de la formularea cererii, ceea ce din start, fără a lua în calcul alte tergiversări, poate compromite menirea unei asemenea acțiuni a sistemului de justiție, de a-l lua prin surprindere pe cel vizat de percheziție.
Ce prevede Articolul 24 din Legea nr. 96/2006: "(1) Cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului se adresează președintelui Camerei din care face parte de către ministrul justiției.
(2) Președintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea la cunoștința Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi un raport în termen de 3 zile. Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorității membrilor săi.
(3) Cererea ministrului justiției, însoțită de raportul Comisiei juridice, se supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, în termen de 5 zile de la depunerea raportului".
Un alt element legislativ care prezintă o formă de ambiguitate pe parcursul Articolului 24 din Legea nr. 96/2006 este reprezentat de rolul președintelui Camerei Deputaților sau al Senatului, în funcție de caz, de a veghea, inclusiv pe perioada vacanței, asupra respectării calendarului prevăzut de legislație pentru aprobarea solicitărilor formulate de procurori privind reținerea, arestarea sau percheziționarea unui parlamentar. Concret, legislația nu prevede cu exactitate dacă președintele uneia dintre Camerele Parlamentului trebuie să vegheze asupra respectării calendarului respectiv și în cazul în care calendarul poate fi afectat de zilele libere conferite prin lege, suplimentar, doar bugetarilor sau doar atunci când e vorba despre vacanța parlamentară propriu-zisă.
Redăm prevederea în cauză din actuala legislație: "(5) În condițiile în care Parlamentul se găsește în vacanță, președintele Camerei ia măsurile necesare respectării termenelor prevăzute în prezentul articol".
