"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Cristian Diaconescu, președinte al PMP și fost ministru de Externe, a declarat joi, 26 noiembrie, în emisiunea "Bună, România!" de la B1TV, că există posibilitatea ca Federația Rusă să demareze o ofensivă militară în Ucraina la finalul lunii ianuarie, americanii transmițând chiar o notă diplomatică prin care au concluzionat că România, dar nu numai, trebuie să intre în stare de alertă. Astfel, Cristian Diaconescu a subliniat că diplomația românească nu are decât opțiunea de a fi pregătită și de a atrage atenția partenerilor României din NATO că dacă se întâmplă ceva rău pe flancul estic, "vor avea cu toții de suferit". În sensul acestei afirmații, fostul ministru de Externe a subliniat eforturile pe care trebuie să le facă statul român, pe linie diplomatică, în privința Germaniei, care are relații favorabile cu Rusia, iar cetățenii germani sunt reticenți în privința variantei oferirii sprijinului militar, de pildă, statelor baltice.
Cristian Diaconescu: Foarte multă lume avizată vorbește de posibilitatea unei ofensive în Ucraina a Federației Ruse la sfârșitul lunii ianuarie. Am auzit din foarte multe zone. E de fapt o informație aproape publică. În egală măsură, e o preocupare care a fost transmisă și pe canale oficiale. Americanii au transmis o notă diplomatică în care au prezentat toate datele, marea lor majoritate, legate de mișcările militare ale Rusiei, concluzia fiind una singură, că este cazul ca statele NATO, mai ales cele aflate în proximitate, să intre în stare de alertă. Există semnale că 92.000 de militari, mulți cu instrucție, de forțe speciale sau care acționează pe timp de noapte, au fost masați la frontierele Ucrainei. A mai existat o astfel de procedură, un exercițiu, acum un an. Din această perspectivă, tipul de armament, modul în care sunt organizați indică elemente ofensive.
Radu Buzăianu: La ceea ce ați spus aș adăuga și acest argument al prezenței unui general al Armatei în fruntea Guvernului. Lucrurile sunt într-un context general îngrijorătoare. Sau poate că asta nu ar trebui să fie relevant?
Cristian Diaconescu: Având în vedere tot ceea ce se întâmplă în politica românească, cred că mai degrabă argumentul de încredere de care se bucură Armata și nu se bucură politicul a stat la baza unei astfel de desemnări, nu neapărat un pericol imediat. Nu un militar e chemat primul să răspundă acum într-o astfel de situație, ci diplomația și dialogul politic. Mai adăugăm aici problemele legate de energie, de coridorul Nord Stream, cum e ocolită Ucraina de coridoarele de energie. Sunt mulți factori care joacă într-o situație de tensiune multivectorială în regiunea țării noastre. Trebuie să fim foarte, foarte atenți și mai ales profesioniști. La un moment dat se poate chiar blufa. Se creează astfel de poziții: intrăm cu forța în anumită zonă, apoi intrăm la negocieri, dar acele negocieri pornesc de la politica faptului împlinit. Doamne ferește!
Radu Buzăianu: Ca elemente constitutive aș mai adăuga și situația din Belarus de la granița cu Polonia.
Cristian Diaconescu: Exact.
Răzvan Zamfir: În momentul actual are diplomația românească un rol esențial sau noi mai degrabă încă suntem spectatori și la momentul oportun am putea să intervenim într-o manieră sau alta?
Cristian Diaconescu: Vrem, nu vrem, trebuie să avem un rol esențial. Statele de frontieră din regiune, în mod categoric, sunt primele întrebate. În UE sau NATO, când apărea o criză în zona Africii de Nord, o criză a imigrației, sau o problemă de securitate la frontiera estică, reprezentanții de la nivel ministerial în sus ai statelor din proximitate li se dădea cuvântul fără să-l ceară, pentru că se presupunea că au cea mai bună expertiză în legătură cu ceea ce se întâmplă și ceea ce urmează să vină. Nu ne putem feri de acest subiect. Argumente de tipul "nu avem oameni pregătiți sau politica la noi ne consumă tot timpul" nu au niciun fel de valabilitate.
Răzvan Zamfir: A depășit ambasadorul Federației Ruse la București niște limite, oricare ar fi acelea, prin declarațiile făcute recent cu privire la posibilitatea unei confruntări armate?
Cristian Diaconescu: Vorbește pe mandat de la Moscova. Cuvânt cu cuvânt aproape din ceea ce spune un diplomat reprezintă concretizarea instrucțiunilor primite din centrala de la Moscova. Deci ceea ce a spus el reprezintă poziția părții ruse în legătură cu acest subiect.
Răzvan Zamfir: Și asta ar trebui să ne îngrijoreze dramatic?
Cristian Diaconescu: Dramatic, nu, pentru că e și un joc de putere, nu neapărat în termeni militari, dar ar trebui să ne facă mult mai activi în a ne întoarce către partenerii noștri și a le atrage atenția că dacă ceva se întâmplă rău la frontiera vor avea cu toții de suferit pe mai departe. A fost un sondaj de opinie în Germania. Întrebarea a fost: dacă un stat baltic e atacat de cineva de la răsărit, în cât timp noi, germanii, am fi dispuși să mergem să-l apărăm? Și 61% au spus "în niciun timp, nu dorim să intervenim militar".
Radu Buzăianu: Germania fiind într-o relație favorabilă cu Rusia.
Cristian Diaconescu: De aceea am dat acest exemplu.
Declarațiile fostului ministru de Externe au venit inclusiv în contextul în care Armata Federației Ruse a efectuat luni, 22 noiembrie, o serie de exerciții antiaeriene în Crimeea, peninsula de la Marea Neagră anexată de Rusia de la Ucraina în 2014.
