"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
UE a anunțat azi că va trimite hrană, pături și alte ajutoare, în valoare de 700.000 de euro, migranților de la granița cu Belarus, considerând că luările critice de poziție la adresa manevrei executată în tandem de Rusia și Belarus nu au ameliorat situația miilor de oameni prinși în pădurile înghețate dintre est și vest
Grăbită să rezolve ceea ce numește a fi o criză artificială a frontierei creată de Minsk, cancelarul Germaniei, Angela Merkel a vorbit miercuri la telefon pentru a doua oară în trei zile cu președintele Belarusului, Alexander Lukașenko.
La o zi după ce polițiștii de frontieră polonezi au folosit tunuri cu apă împotriva migranților care aruncau cu pietre, situația de la frontieră părea să fi devenit mai calmă, în condițiile în care, potrivit oficialităților, aproximativ 2.000 de migranți încă se mai află chiar lângă gardul de frontieră.
Șefa executivului UE, Ursula von der Leyen, a anunțat ajutorul pe care îl va trimite către miile de migranți, spunând în același timp că îi revine lui Lukașenko sarcina de a stopa o criză pe care Europa crede că Belarusul a creat-o în mod deliberat.
"Suntem gata să facem mai mult. Dar regimul din Belarus trebuie să înceteze să ademenească oamenii și să le pună viața în pericol", a spus von der Leyen.
Migranții, armele neconvenționale ale războiului declanșat de Rusia și Belarus împotriva Vestului
Explicația întregii crize stă în decizia Belarusului, luată la îndemnurile Kremlinului, de a transportat cu avionul mii de migranți din Orientul Mijlociu pentru a-i împinge apoi să treacă ilegal, în bloc, frontierele cu Vestul, pentru a face presiuni asupra Europei, ca represalii pentru sancțiunile impuse Belarusului din cauza încălcărilor drepturilor omului.
Belarus neagă că a provocat criza, dar afirmă în acelați timp că nu poate ajuta la detensionarea situației decât dacă Europa ridică sancțiunile pe care le-a impus de când Lukașenko și-a reprimat oponenții după alegerile disputate de anul trecut.
Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, a declarat miercuri la radioul public polonez că întreaga criză de la graniță ar putea dura luni de zile. „Trebuie să fim pregătiți ca această situație de la granița cu Belarus să nu se rezolve rapid”, a spus el.
Câteva mii de oameni au fost campați în pădure, pe măsură ce iarna se apropie, suferind de îngheț și epuizare, fiindu-le interzise atât intrarea în Polonia (și pe bună dreptate) cât și întoarcerea în Belarus. Jocul criminal al tandemului Putin – Lukașenko a făcut cel puțin opt victime la granițaele Belarusului de când a început criza, în această vară. Lituania și Letonia învecinate au înregistrat, de asemenea, o creștere bruscă a încercărilor de traversări ilegale din Belarus.
U.E latră, Belaursul merge, în pașii dictați de Kremlin
UE a cerut Rusiei să-l determine pe Lukașenko să pună capăt crizei. Moscova neagă orice rol direct, dar s-a oferit, chipurile să ”medieze”, demonstrând totodată sprijinul pentru Lukașenko prin organizarea de exerciții militare împreună cu Belarus, lângă graniță.
Apelurile telefonice ale lui Merkel cu Lukașenko sunt un semn neobișnuit de contact direct cu un lider pe care Europa l-a evitat ca fiind ilegitim de la alegerile de anul trecut. În declarațiile care au urmat apelurilor, purtătorul de cuvânt al lui Merkel, Steffen Seibert, s-a referit la el drept domnul Lukașenko, fără a pronunța și titlul său de președinte.
Merkel „a subliniat necesitatea, cu sprijinul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați și al Organizației Internaționale pentru Migrație și al Comisiei Europene, de a fi oferit ajutor umanitar și facilități de repatriere persoanelor afectate”, ceea ce reprezintă de fapt o primă cedare la șantajul practicat de Minsk și Moscova
UE l-a trecut pe lista neagră pe Lukașenko și alți zeci de oficiali din Belarus, introducând sancțiuni economice asupra comerțului după represiunea care a urmat alegerilor de anul trecut, dar acum caută dialogul cu cel care a implicat zeci de agenții de turism și companii aeriene în traficul de persoane din spatele crizei de la frontieră, după ce inițial blocul comunitar a sprijinit guvernul naționalist al Poloniei în adoptarea unei linii dure la graniță, temându-se că permiterea migranților să treacă ar încuraja mai mulți să încerce.
Poliția din Germania spune că a înregistrat 9.549 de intrări ilegale din Belarus prin Polonia în acest an. În cifre care arată cât de brusc a apărut migrația ilegală, polițiștii germani au raportat doar 26 de astfel de cazuri între ianuarie și iulie, numărul acestora crescând la 474 de sosiri în august și la 5.285 în octombrie.
Prevenirea imigrației necontrolate a fost o problemă politică centrală pentru blocul comunitar încă din 2015, când mai mult de un milion de oameni au sosit din Orientul Mijlociu și Africa, declanșând certuri între țările membre cu privire la modul de a împărți responsabilitatea pentru îngrijirea lor.
UE a fost luată pe nepregătite, sistemele sale de securitate și protecție socială au fost solicitate la maximum, iar haosul care a urmat a declanșat o creștere a mișcărilor naționaliste, contribuind, de asemenea, la sprijinirea ieșirii Marii Britanii din bloc.
De atunci, UE a înăsprit controlul la frontierele externe și a plătit pentru a găzdui migranți în țări precum Turcia, oprind, de asemenea, traficul, de-a lungul rutelor de migrație, în Libia și în alte părți, adesea în condiții neplăcute. Grupurile pentru drepturile omului condamnă acum tacticile restrictive ale UE ca agravând suferința umană.
