"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, deputat și președinte al PNL Sector 1, Sebastian Burduja trage un sugestiv semnal de alarmă referitor la galopanta deteriorare a imobilului fostei închisori comuniste de la Rîmnicu Sărat, clădirea fiind lăsată fără acoperiș de aproape doi ani, când a fost smuls de o furtună, nefiind demarată nicio acțiune de reparare sau conservare.
”Da, plouă și ninge în celule în care au fost asasinați fruntașul țărănist Ion Mihalache și partizanul Jenică Arnăutu, alături de mulți alții. În tot acest timp, nimeni nu a acoperit clădirea nici măcar cu o folie, așa cum ar fi fost normal dacă ar fi existat minime bune intenții privind prezervarea și restaurarea acestui spațiu esențial în orice infrastructură a memoriei”, punctează Sebastian Burduja, în exclusivitate pentru Podul.ro, amintind că imobilul împlinește în acest an nu mai puțin de 120 de ani de existență.
(Fruntașul țărănist Ion Mihalache, martirizat în chinuri la penitenciarul de la Rîmnicu Sărat)
Podul.ro vă prezintă în integralitate comentariile lui Sebastian Burduja:
”În a doua jumătate a anilor ꞌ50, la Rîmnicu Sărat a funcționat una dintre cele mai terifiante închisori ale Gulagului autohton. ‹Închisoarea Tăcerii› – așa era supranumită această clădire, în anii în care criminalul Alexandru Vișinescu ocupa funcția de comandant al penitenciarului. Aici au fost asasinați în chinuri de neînchipuit fruntașul țărănist Ion Mihalache și partizanul Jenică Arnăutu, erou decorat al Armatei Regale și om cu ferme convingeri țărăniste, fiindcă Rîmnicu Sărat a reprezentat, în timpul mandatului Vișinescu, un veritabil iad al elitei PNȚ, deși aici au ajuns deținuți din toate partidele istorice, inclusiv liberali. Pentru a da doar câteva exemple, aici au stat ani de zile, în cel mai criminal regim carceral, Ilie Lazăr, Corneliu Coposu și Ion Diaconescu, alături de alte nume sonore pe care posteritatea nu trebuie să le uite. O parte dintre deținuți au pierit, Mihalache și Arnăutu fiind doar două exemple dintr-o listă lungă, având în vedere istoricul tenebros al acestui vechi spațiu de suferință și moarte.
(Închisoarea Tăcerii / sursa foto: arhiva Podul.ro)
Sunt multiple motivele pentru care această clădire strârnește un vârtej de trăiri și sentimente amestecate, și asta pe bună dreptate. E vorba și de un soi de ambivalență afectivă, dacă vreți, având în vedere atât atrocitățile săvârșite între aceste ziduri, cât și martiriile cărora le-au fost martore mute. Da, mă refer la sacrificiul dus până la ultimele consecințe al unor exponenți de seamă ai Rezistenței Anticomuniste. Indiscutabil: este absolut necesar ca locația să fie transformată, în integralitate și cât mai curând, într-un muzeu memorial al victimelor genocidului comunist. Nu avem dreptul să ratăm această șansă.
(Închisoarea Tăcerii, lăsată fără acoperiș de vânt și de conducerea IICCMER / sursa foto: Dragoș Zamosteanu)
În pofida tuturor acestor evidențe, constat cu amărăciune că fostul penitenciar de la Rîmnicu Sărat nu doar că stă să cadă, lucrările de reabilitare fiind abandonate de ani de zile, dar aflu, cu stupoare, că această clădire de patrimoniu este lăsată fără acoperiș de aproape doi ani, și asta în deplină cunoștință de cauză. Da, plouă și ninge în celule în care au fost asasinați Ion Mihalache și Jenică Arnăutu, alături de mulți alții. În tot acest timp, nimeni nu a acoperit clădirea nici măcar cu o folie, așa cum ar fi fost normal dacă ar fi existat minime bune intenții privind prezervarea și restaurarea acestui spațiu esențial în orice infrastructură a memoriei.
(Închisoarea Tăcerii / sursa foto: arhiva Podul.ro)
Starea imobilului s-a degradat galopant de-a lungul ultimilor doi ani, lucru ce poate fi certificat oricând la fața locului, or această clădire este catalogată monument istoric, iar gestionarii ei se supun rigorilor legii monumentelor istorice, care prevede sancțiuni în cazul distrugerii acestora.
În calitate de deputat ales în Parlamentul României am depus o interpelare adresată Secretariatului General al Guvernului, ce are în subordine IICCMER, prin care am solicitat atât explicații publice privind starea de degradare a imobilului, cât și măsuri concrete pe termen scurt, pentru a asigura o minimă protecție pe perioada iernii, și pe termen lung, pentru reabilitarea și amenajarea unui muzeu memorial. Voi face publice răspunsurile primite la această interpelare.
(Închisoarea Tăcerii / sursa foto: arhiva Podul.ro)
Tot ce sper este ca fostul penitenciar de la Rîmnicu Sărat să nu mai intre și în acestă iarnă fără o minimă protecție împotriva deteriorării, deși aceste lucrări ar fi trebuit realizate de luni și luni de zile, în condițiile în care și ploile de până acum au fost la fel de periculoase.
(Jenică Arnăutu, erou decorat al Armatei Regale și partizan anticomunist martirizat în chinuri la Rîmnicu Sărat)
Situația e cu atât mai tristă cu cât, anul acesta, clădirea împlinește 120 de ani de existență. Haideți să nu o pierdem pentru totdeauna! Avem nevoie de un muzeu memorial al victimelor genocidului comunist la Rîmnicu Sărat. Voi mai reveni la acest subiect care, din nefericire, este doar un caz dintre multe altele”.
