UE schimbă regulile economice pentru a face față crizei și a evita greșelile făcute după 2008, însă rămâne angajată în aplicarea planului de reducere a emisiilor de carbon


  • ACP
  • Oct 20, 2021 20:11
  • 1027
UE schimbă regulile economice pentru a face față crizei și a evita greșelile făcute după 2008, însă rămâne angajată în aplicarea planului de reducere a emisiilor de carbon

Doi înalți oficiali de la Bruxelles au anunțat săptămâna asta că autoritățile europene urmăresc să pună în practică o politică nouă privind finanțele țărilor Uniunii Europene, în încercarea de se evita situația dezastruoasă produsă de impunerea austerității bugetare din perioada crizei economice declanșate în 2008. 

Mai exact, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, împreună cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, au prezentat planurile lor privind modificarea Pactului de Stabilitate și Creștere, reformat pentru a nu se îngreuna mai mult economia post-pandemică a țărilor europene și a nu se ajunge într-o altă criză a datoriilor în perioada care urmează.  

Cadrul fiscal de până acum a limitat deficitele bugetare la 3% pentru fiecare țară și și-a propus să țină datoria publică până la 60% din PIB, dar Franța, Italia, Spania, Belgia, Grecia și Cipru, care au datorii mult mai mari decât ținta stabilită, au nevoie de schimbarea pragurilor deficitelor și datoriilor publice pentru a putea face față mai ușor crizei actuale și anilor care urmează.  

Această politică economică nouă nu ar trebui să fie "un instrument permanent", ci doar o schimbare temporară, pentru a ajuta guvernele să respire mai ușor în timp ce își pregătesc bugetele pentru anul viitor și luptă pentru a menține redresarea pe drumul cel bun, a explicat Gentiloni. 

"Nu ar trebui să vedem fantoma revenirii la austeritate. Știm cu toții că trebuie să păstrăm o poziție fiscală de susținere", a mai declarat comisarul pentru Economie. 

Valdis Dombrovskis a adăugat că "există posibilitatea ca Comisia să vină cu o comunicare interpretativă cu privire la cea mai bună utilizare a flexibilității" respectivei politici, care "poate fi în vigoare pentru 2023".  

Comisia Europeană încearcă acum să găsească un consens între țările cu datorii și deficite mari și țările ca Olanda și Austria, care au avut o disciplină fiscală mult mai mare și care nu vor slăbirea regulilor, slăbire care ar ajuta țările cu probleme să își gestioneze fără presiune suplimentară nivelul datoriilor în timp ce investesc și în lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru că în același timp cu gestionarea crizei economice, Uniunea Europeană are de cheltuit 520 miliarde euro pe an, atât din sectorul public, cât și din cel privat, pentru îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. Iar dacă regulile și cifrele se pot schimba în orice alt domeniu, în ceea ce privește lupta cu schimbările climatice autoritățile europene nu par dispuse să schimbe ceva, indiferent ce ar urma să se întâmple cu economia europeană, deja pusă în pericol de inflație și prețurile crescute exploziv la combustibili. (sursa: AICI)

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.