"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Sistematizarea comunistă de la noi din țară, începută în 1974, a fost programul prin care Ceaușescu a vrut să pună în practică uniformizarea forțată a tuturor localităților urbane și rurale, scopul declarat fiind urbanizarea și folosirea mai eficientă a terenului și resurselor. În practică asta a însemnat demolarea unui număr mare de sate și mutarea țăranilor în blocuri construite în viteză în centrele comunale ori în orașe, deoarece casele individuale și proprietatea nu își aveau locul în lumea lagăr comunistă. Tragedii imense au avut loc când familiile de țărani s-au văzut scoase cu forța din casele lor, clădiri care au fost rase apoi imediat de pe fața pământului de buldozerele.
La mulți ani după perioada aceea întunecată, când mulți români au fost mutați din casele lor și băgați în cartiere înghesuite, cu aspect de lagăr, de blocuri gri, ideea mutării tuturor în cartiere de blocuri e reafirmată de o membră a Guvernului francez, Emmanuelle Wargon (foto 1), care a spus public că locuința individuală e "o prostie ecologică, economică și socială".
Ministra Locuințelor a ținut un discurs săptămână trecută în care a explicat că locuințele individuale nu sunt de dorit în lumea nouă, gândită de ecologiști, deoarece "depind de o mașină care le conectează", în timp ce "modelul pavilionului cu grădină nu este sustenabil și ne conduce către o fundătură". Ministra a mai explicat că "locuințele individuale din suburbiile orașelor nu oferă întotdeauna acces" la serviciile locale și "contribuie la un sentiment de excludere", așadar ea dorește doar binele francezilor care, cu alte cuvinte, nu își dau seama cât de rău trăiesc acum dacă locuiesc în case individuale, dar și cât rău fac planetei netrăind înghesuiți în blocuri. Mai mult, în opinia acesteia, locuințele unifamiliale reprezintă "un vis pentru francezii din anii '70", așadar cei care le doresc ar cam fi rămași în urmă cu vreo 50 de ani.
Numai că datele arată că aproximativ trei sferturi din totalul francezilor doresc să locuiască în astfel de case individuale, cum au 55% dintre proprietarii de locuințe din Franța, iar pandemia actuală a crescut mai mult dorință de a trăi în case unifamiliale cu curte și gradină. În fața criticilor aprinse ale francezilor indignați, doamna Wargon a dat finalmente asigurări pe Twitter că "nu se pune problema de a se pune capăt casei unifamiliale" și că nu dorește "să prevină sau să descurajeze" francezii care speră să trăiască într-o zi într-o locuință de acest fel, ci doar propune modele "mai plăcute" de trai. Însă, cei care înțeleg cât de cât evoluția politicilor europene, știu bine că stânga întâi propune, apoi, mai târziu, îndată ce poate, dispune. (sursa: AICI)
