În cazul în care Guvernul Cîțu va fi demis marți, 5 octombrie, prin moțiune de cenzură, e foarte probabil ca președintele Klaus Iohannis să-l redesemneze premier pe Florin Cîțu, însă fentând decizia CCR de la începutul anului 2020 ce poate fi interpretată în sensul în care se interzice redesemnarea unui prim-ministru ce a plecat de la Palatul Victoria în urma unei moțiuni de cenzură, dat fiind faptul că decizia parlamentarilor de a-l demite arată în același timp că acesta nu poate întruni majoritatea parlamentară cu scopul de a-i fi reînvestit Guvernul. Astfel, prim-vicepreședintele Rareș Bogdan a declarat în emisiunea Insider Politic că decizia CCR poate fi fentată precum în 2020 prin desemnarea de către președintele Klaus Iohannis a unui premier care să renunțe la mandatul de prim-ministru desemnat înainte de votul de învestitură din Parlament ori să pice în urma acestui vot, pentru ca ulterior șeful statului să-l repropună pentru funcția de premier pe Florin Cîțu.
Moderator: Să luăm în calcul varianta în care trece moțiunea de cenzură. Ce va face președintele Klaus Iohannis?
Rareș Bogdan: Ați spus un adevăr major, unul extrem de important. Jocul e la președinte. După cum știți sistemul constituțional românesc, chiar dacă nu e unul pur prezidențial după model francez sau american, este semiprezidențial, iar rolul președintelui e extrem de important. Nu suntem nici pe modelul german, italian sau unguresc, parlamentar pur, pentru că acolo are cu totul alt rol, ci aici președintele are câteva roluri esențiale, iar unul dintre cele mai importante roluri pe care le are în sistemul constituțional românesc e exact desemnarea premierului.
Moderator: Îl va desemna din nou pe Florin Cîțu premier?
Rareș Bogdan: Sunt absolut convins, știu și de prevederea de la CCR, care e interpretabilă.
Moderator: Care interzice președintelui să numească premier tocmai premierul care a căzut prin moțiune de cenzură.
Rareș Bogdan: Eventual, dacă considerăm decizia dată în 2020 ca fiind una interpretată în sensul spuselor dvs., cu siguranță putem merge pe un premier din interiorul cabinetului, care sau să demisioneze sau să nu primească votul de învestitură.
Moderator: Să demisioneze înainte de votul Parlamentului cum a făcut Florin Cîțu în 2020.
Rareș Bogdan: Exact. Dar alegerea noastră pentru a fi premier pe termen scurt, mediu și lung e Florin Cîțu. Noi nu avem o altă opțiune. Oricine speculează alte opțiuni o face strict din dorința de a creiona scenarii politice. Noi mergem pe Florin Cîțu, pe el îl vom susține și cu el vom traversa această perioadă.
Și liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a vorbit luni, 4 octombrie, la Digi24, despre varianta invocată la începutul articolului.
Moderatoare: Sunteți jurist. Credeți că Florin Cîțu, în situația în care mâine pică prin moțiune de cenzură, mai poate fi propus de președintele Klaus Iohannis?
Daniel Fenechiu: În raport cu decizia CCR opiniez că nu. Avem o decizie a CCR care lămurește o împrejurare care s-a mai întâmplat în practica constituțională. Dacă ne raportăm la acea decizie înseamnă că președintele va trebui să desemneze o altă persoană. Însă, am auzit destul de multe opinii legate de faptul că decizia CCR nu este imuabilă și că ea ar putea fi modificată într-o situație de fapt, după cum există posibilitatea ca Florin Cîțu să fie o nominalizare ulterioară. Am mai văzut în politică împrejurări de acest gen, chiar în martie 2020, când inițial a fost desemnat Florin Cîțu, iar ulterior s-a retras și a fost renominalizat Ludovic Orban, care fusese premier demis prin moțiune. Așadar, îmi e greu să spun ce va fi. Una e să analizezi ipoteze și alta să vorbești într-o situație de fapt. În ipoteza în care Guvernul pică practic se mută teatrul deciziei la Cotroceni.
Astfel, pe fondul crizei sanitare ce se agravează și pentru a nu face o concesie în fața USR prin a propune realmente un alt premier, PNL poate miza pe o tragere de timp. Amintim că la începutul anul 2020 Guvernul Orban 1 pica prin moțiune de cenzură, însă președintele Klaus Iohannis a luat decizia de a-l redesemna premier pe Ludovic Orban cu scopul declanșării alegerilor parlamentare anticipate. Însă, PSD a atacat cu succes la CCR hotărârea președintelui. CCR a hotărât să accepte sesizarea PSD referitoare la existența unui conflict între Administrația Prezidențială și Parlament în ceea ce privește redesemnarea lui Ludovic Orban pentru funcția de premier. Președintele CCR, Valer Dorneanu, explica decizia la Antena 3, spunând despre Curtea Constituțională că a analizat gesturile și declarațiile lui Ludovic Orban care au arătat că nu se vrea ca Guvernul Orban 2 să fie învestit. Pe cale de consecință, CCR a impus că premierul desemnat trebuie să arate că vrea să coaguleze în jurul lui o majoritate parlamentară și nu să fie picat pentru a se ajunge la alegeri parlamentare anticipate. Ulterior, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Florin Cîțu, însă acesta a renunțat la mandatul de prim-ministru desemnat în data de 12 martie, înainte de votul de învestitură. În contextul izbucnirii pandemiei, președintele Klaus Iohannis, respectiv PNL, au renunțat la obiectivul declanșării anticipatelor. Finalmente, partidele parlamentare au acceptat pe 14 martie să voteze învestirea Guvernului Orban 2. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, transmitea la acea vreme că partidul său votează Guvernul Orban 2 într-o situație de criză, precizând că după vot pesediștii vor face opoziție totală față de Executiv. Iată că PNL dă de înțeles că se bazează pe un scenariu similar cu cel din martie 2020 pentru învestirea Guvernului Cîțu 2 în situația în care moțiunea de cenzură de mâine trece, cazurile raportate de infectări COVID înregistrând o accentuată creștere, urmând astfel ca peneliștii să acuze USR și PSD că, din iresponsabilitate, nu permit învestirea unui Executiv, ceea ce agravează criza sanitară. Mai mult, peste criza sanitară se suprapune și traversarea procedurii de aprobare a PNRR.