"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a interzis deportarea în Uzbekistan a activistei pentru drepturile omului și șefei Centrului rus pentru asistența migranților „Tong Jahoni”, Valentina Chupik. Avocata Daria Trenina a anunțat acest lucru pe Facebook, publicând și un facsimil al deciziei CEDO. Potrivit avocatului, CEDO a aplicat regula 39 în cazul Chupik. Aceasta înseamnă că nu poate fi deportată în Uzbekistan până cel puțin pe 17 octombrie.
„Nu există încă înregistrat un document specific – o decizie a Rusiei de expulzare a Valentinei Chupik. Știm, însă, că acesta ar trebui să apară automat după notificarea interdicției de intrare în țară. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a adresat guvernului rus întrebări pentru a rezolva litigiul, iar Rusia trebuiei să răspundă până pe 17 octombrie, explicând dacă există o decizie de expulzare sau aceasta este doar planificată. După aceea, CEDO fie extinde regula 39, fie nu, în funcție de situație", a explicat Daria Trenina.
Serviciile secrete ruse au reținut-o în urmă cu o săptămână pe activista uzbekă pentru drepturile omului Valentina Chupik, în incinta Aeroportului Sheremetyevo din Moscova, anunțând-o că a primit interdicție de a intra în Rusia până în anul 2051.
FSB a demarat în același timp și procedurile imediate de expulzare a activistei în Uzbekistan, țară a cărei cetățenie Valentina Chupik o deține însă în care activitatea directoarei ONGului ”Tong Jahoni” nu este privită nici măcar cu îngăduință de către autorități.
Psiholog social, doctor în filosofie și avocat specializat în drept internațional, Valentina Chupik a oferit prin asociația sa, pentru o perioadă îndelungată, asistență juridică migranților care intrau în Rusia venind din țări precum Uzbekistan, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și alte țări asiatice din spațiul ex-sovietic.
Valentina Chupik, interzisă în Rusia până în 2051!
Chupik a intrat în conflict cu autoritățile din Rusia în urma numeroaselor dezvăluiri privind abuzurile la care sunt supuși, în Rusia, migranții pe care îi consilia în Centrul ”Sunrise of the World”, finanțat de organizația caritabilă internațională Caritas.
”Poliția este cea mai mare problemă pentru migranții din Rusia", obișnuia să afirme Chupik, explicând faptul că situația este cauzată parțial și de rasismului instituțional.
Vineri, 24 septembrie, reprezentanții FSB i-au înmânat apărătoarei drepturilor omului o notificare (foto) privind retragerea statutului de refugiat și ordinul de restricție privind accesul în Rusia până în anul 2051, după care au transportat-o către o destinație necunoscută. Activista a reușit să transmită aceste informații unei publicații independente din Rusia, după care a încetat orice comunicare telefonică sau electronică cu apropiații. „Stau într-un centru de detenție special pe aeroportul Sheremetyevo, terminalul F. Nu se știe unde mă vor duce, deoarece documentele au fost confiscate”, a fost ultimul mesaj al lui Chupik.
Drama migranților în țara lui Putin: ”Rusia este o corporație a mitei!”
Rusia găzduiește acum aproape 12 milioane de migranți, mulți atrași din republicile sărace din Asia Centrală prin mai multe oportunități de muncă și șansa de a câștiga mult mai bine decât ar putea în țările lor de origine. Majoritatea migranților din trecutul apropiat sunt bărbați de 20 și 30 de ani, care au cel puțin patru persoane aflate în întreținere în țările lor de origine.
În Rusia, ei devin imediat și muncitorii cei mai puțin plătiți din întrega țară, fiind alocați să lucreze ca măturători, grădinari, îngrijitori, lucrători în depozite. Uzbekii sunt cel mai mare grup reprezentat în prezent în Rusia, cu aproape 2 milioane de migranți.
Cetățenii din Asia Centrală pot migra în Rusia fără viză. Dar trebuie totuși să fie înregistrați și să obțină un permis de lucru pentru care trebuie să plătească sume consistente raportat la veniturile lor: aproximativ 195 de dolari prima plată pentru înregistrare, apoi lunar 78 de dolari, și o a treia taxă trimestrială cuprinsă între 70 și 78 de dolari.
"Rusia nu este stat. Rusia este o corporație de mită", spunea nu demult Valentina Chupik, acuzând efectele acestor practici de impozitare excesivă, mai concret faptul că mulți migranți vin și lucrează fără înregistrare și fără permise de muncă, fiind mult mai ieftin să mituiască Poliția decât să-și achite taxele legale, și avertizând asupra faptului că, în ultimii ani, rasismul social și cel instituțional se înrăutățesc, iar violența poliției împotriva migranților este într-o continuă creștere.
