Iurie Reniță: ”Prezența ilegală a trupelor rusești este cea mai mare amenințare la adresa securității Republicii Moldova!”

În 1999, la summit-ul OSCE de la Istanbul, Rusia şi-a asumat prin semnătură angajamentul de a-şi retrage, până în 2001, întregul arsenal de arme şi muniţii din Republica Moldova. Rusia nu a mai schițat, însă, de la acea dată, niciun gest întru conformarea angajamentului său internațional, depozitele de la Cobasna, din stânga Nistrului, rămânând pline cu sute de tone de armament rusesc ruginit gata să explodeze la primul cutremur. 

Totuși, dacă în urmă cu 20 de ani, Rusia se scuza că nu-şi poate onora angajamentul asumat la nivel internaţional, dând vina pe regimul ilegal de la Tiraspol, care nu permitea evacuarea armamentului de teamă ca nu cumva Chişinăul să atace militar autoproclamata republică transnistreană, și își justifica continua prezență prin necesitatea de a nu lăsa armamentul la discreţia regimului ilegal de la Tiraspol, Moscova și-a schimbat radical retorica în 2018 când, ulterior rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU privind retragerea trupelor ruse staţionate în Transnistria, 

Ministerul rus de Externe denunța documentul, anunțând că acesta ”risca să submineze progresele fragile care s-au profilat în ultimele luni" în ceea ce priveşte reglementarea conflictului transnistrean și că forțele ruse de ocupație sunt, de fapt, ”garantul păcii şi stabilităţii în Transnistria".

Problema retragerii trupelor rusești din Transnistria a revenit în actualitate odată cu discursul președintelui Maia Sandu, la cea mai recentă Adunare Generală a ONU, însă analiștii politici au remarcat la unison o anumită timiditate sau diplomație exagerată a mesajului șefului de stat pro european în abordarea spinoasei chestiuni. 

Prezent la emisiunea ”Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova, fostul ambasador al Republicii Moldova în România, Iurie Reniţă, a radiografiat schema discursului public al Maiei Sandu, raportând mesajul la oportunitățile de comunicare 

Reniță: ”Trupele ruse de ocupație nu pot fi în același timp și forțe de menținere a păcii!”

”Prezența șefului oricărui stat la Adunarea Generală a ONU ar trebui să fie ora de vârf a diplomației țării respective. În atare situație, contează foarte mult structura, modul în care este elaborat discursul, care elemente cheie sunt punctate, contează ce dorești să punctezi la tribuna cea mai importantă, aceea a Adunării Generale a ONU. Este foarte important să faci o corelare între chestiunile tale interne și factorul extern. Este momentul în care se pot transmite mesajele cele mai importante”, a declarat diplomatul Iurie Reniță 

Fostul ambasador al Moldovei în România spune că, în mod evident, toate cele patru aspecte cuprinse în discursul Maiei Sandu la ONU, lupta împotriva Covid, schimbările climatice securitatea internațională și corupția, sunt aspecte de stringentă actualitate peste Prut dar este foarte importantă păstrarea unei măsuri în privința relevanței internaționale a subiectelor analizate.

”Iată de ce, atunci când s-a referit doamna Președinte la necesitatea retragerii armatei ruse de ocupație de pe teritoriul nostru, ar fi trebui să urmeze și o referire expresă la faptul că Adunarea Generală a ONU, cu 2 ani în urmă, a adoptat o Rezoluție vizavi de acest subiect. Și poate era cazul să se solicite constituirea unei Comisii, sau a unui Grup internațional, care să monitorizeze implementarea acestei rezoluții. Factorul internațional trebuie implicat, deci la maxim”, a mai precizat fostul ambasador, accentuând necesitatea demersurilor diplomației moldave a de a se găsi, în primă etapă, o soluție pentru înlocuirea așa numitelor forțe rusești de menținere a păcii în Transnistria cu reprezentanți ai comunității internaționale.

”În niciun caz trupele din Transnistria nu sunt forțe de menținere a păcii conform principiilor elaborate de însăși Națiunile Unite. Aceste trupe trebuie substituite cu o misiune civilă internațională, fie sub egida ONU, fie sub egida OSCE. Acestea ar fi elementele esențiale care ne-ar apropia de un final pașnic al acestei chestiuni transnistrene (...) Trebuie recunoscut faptul că prezența ilegală a trupelor armate rusești este cea mai mare amenințare la adresa securității interne a Republicii Moldova. Un astfel de mesaj nu ar fi iritat oricum, Federația Rusă, care are o imunitate cronică la acest subiect atât de sensibil pentru Moldova”, a mai adăugat Iurie Reniță.

Moscova considera ca fiind “foarte periculoasă” posibila înlocuire a trupelor ruse de ”menţinere a păcii” din Transnistria cu trupe ONU

În 2016, fostul ministrul moldovean Anatol Şalaru propunea înlocuirea așa ziselor trupe ruse de menţinere a păcii din Transnistria cu efective veritabile, aflate sub mandat ONU. Ca reacție, Maria Zaharovna, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, considera astfel de circumstanțe ca fiind ”foarte periculoase şi, desigur, în contradicţie cu dorinţa noului Cabinet moldovean de a dezvolta relaţiile moldoveano-ruse”, a apreciat ea.

Transnistria, care nu este recunoscută de către Moscova şi nici de către comunitatea internaţională, şi-a declarat independenţa faţă de Republica Moldova în urma unui război care a început în 1990 şi s-a încheiat cu un armistiţiu pe 21 iulie 1992.

Armistiţiul a instituit un contingent rusesc de menţinerea păcii 1.200 de militari, meţinut pe teritoriul moldovean până în prezent.

Principalul obiectiv al contingentului rusesc a fost declarat, chipurile, ca fiind menţinerea păcii şi protejarea armamentului şi securităţii regiunii separatiste moldovene, în contextul în care în zona în care este menţinut nu au avut loc incidente armate de la armistiţiul din 1992.

În total 1.500 de militari ruşi sunt staţionaţi pe teritoriul Republicii Moldova, dintre care aproximativ 1.000 fac parte din Grupul Operaţional al Forţelor ruseşti în această fostă republică sovietică. Activitatea restului “pacificatorilor” este reglementată prin Comisia Comună de Control, din care fac reprezentanţi ai Chişinăului, Tiraspolului şi Moscovei. Republica Moldova consideră însă că staţionarea militarilor ruşi în regiunea transnistreană contravine Constituţiei moldovene şi, din acest motiv, Chişinăul, OSCE, UE şi SUA au cerut în repetate rânduri retragerea lor.