După ce a pierdut posibilitatea de a vinde submarinele militare Australiei, din cauza intervenției Statelor Unite și Marii Britanii, Franța și-a chemat ambasadorii de la Washington și Canberra ca răspuns direct la pierderea financiară de zeci de miliarde de euro și la afrontul suferit odată cu suspendarea acordului australian la intervenția Washingtonului și Londrei. Ambasadorul francez de la Londra a fost însă lăsat la post, explicația Parisului fiind că rolul Marii Britanii în afacerea submarinelor este unul minor, țara fiind considerată doar o subordonată a Statelor Unite.
Legat de acest lucru, Secretarul de Stat al Afacerilor Europene de la Paris, Clement Beaune, a declarat că Marea Britanie, "s-a întors în zona americană printr-o formă acceptată de vasalizare" după ce a părăsit Uniunea Europeană.
"Marea Britanie pare să fie mai mult un partener junior al Statelor Unite, decât o țară capabilă să lucreze cu diferiți aliați", a mai adăugat oficialul francez.
Premierul britanic Boris Johnson pare însă dispus să înghită orice insultă pentru țara lui, pentru a nu tensiona pe mai departe situația în care se află Marea Britanie în relația cu Franța, din același registru fiind și următoarea declarație acordată reporterilor care călătoreau cu el la ONU la New York: "Suntem foarte, foarte mândri de relația noastră cu Franța. Este o relație foarte prietenoasă, care datează de un secol sau mai mult și e absolut vitală pentru noi. Acest lucru este foarte profund".
Ca și cum nu era destul ce a spus, premierul britanic a adăugat: "Dragostea noastră față de Franța, admirația noastră față de Franța nu pot fi eradicate".
Boris Johnson a ținut să menționeze și că Marea Britanie lucrează împreună cu Franța la operațiuni militare comune în Mali și statele baltice, iar cele două națiuni colaborează și la programul simulat de testare nucleară. (sursa: AICI)