Președintele Andrzej Duda a început joi o vizită oficială în Ungaria, unde s-a întâlnit până acum cu președintele János Áder, urmând să se întâlnească și cu premierul Viktor Orbán, ocupat zilele acestea cu o ședință comună a guvernelor maghiar și sârb și cu semnarea unui Acord de Relații Cordiale și Parteneriat Strategic între Ungaria și Serbia.
Președintele Duda a discutat joi cu președintele Ader situația de la granița cu Belarusul, despre care a declarat că e generată de puterea de la Minsk, existând dovezi că serviciile secrete bieloruse îi aduc pe acești migranți la granița, de unde încearcă să-i împingă în Polonia.
„Ne luăm datoria de a păzi extrem de serios granițele Uniunii Europene și ale Spațiului Schengen”, a declarat șeful statului polonez.
„Păzim granița pentru că suntem conștienți că nu este doar granița noastră, doar granița de stat poloneză, ci și granița Uniunii Europene, granița spațiului Schengen. Prin urmare, avem anumite obligații europene și ne îndeplinim aceste obligații. Armata noastră, poliția noastră de frontieră asigură astăzi frontiera poloneză, dar asigură și frontiera Uniunii Europene”, a punctat el.
Șeful statului polonez a mai spus că președintele Ungariei i-a vorbit „despre modul în care a consolidat Ungaria granița, prin construirea unui gard care a îmbunătățit posibilitatea de a o păzi. Președintele maghiar m-a asigurat că (...) reprezentanții serviciilor maghiare își pot împărtăși experiențele cu reprezentanții grănicerilor și armatei noastre”.
Președintele Duda se va întâlni și cu premierul Orbán, apoi cu László Kövér, președintele Adunării Naționale a Ungariei, cu care a anunțat că va discuta aspecte referitoare la consolidarea cooperării regionale în cadrul Grupului Visegrad, precum și în cadrul Inițiativei Celor Trei Mări. Vizita se va încheia cu ceremonia de primire de către președintele polonez a Marii Cruci cu Lanț a Ordinului de Merit al Ungariei, cea mai înaltă distincție oferită președintilor altor state.
Relația foarte bună dintre Ungaria și Polonia e cunoscută de mult timp, spre deosebire de cea dintre Ungaria și Serbia, despre care premierul maghiar Orbán a declarat că a atins un „nivel fără precedent”.
Orban și-a reiterat angajamentul deplin față de integrarea europeană a Serbiei la ședință comună de guvern de săptămâna asta, iar șefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabić, a declarat că Ungaria este „absolut și fără îndoială cel mai de încredere partener al Serbiei” pe calea sa europeană.
Orbán a susținut și susține cu toată puterea aderarea la Uniunea Europeană a Serbiei, la fel cum a susținut și investițiile maghiare în Voivodina, provincie autonomă din nordul Serbiei, care are o numeroasă minoritate maghiară.
„Serbia este crucială. Fără Serbia devenită membru al UE, nu putem vorbi despre securitate sau despre întreaga identitate europeană. Avem nevoie de Serbia ca membru al UE mai mult decât are nevoie Serbia”, a spus premierul maghiar la Forumul Strategic Bled din Slovenia, săptămână trecută.
Prin susținerea aderării Serbiei la UE, Orbán consolidează influența Ungariei în regiune, dar își îmbunătățește și poziția țării sale la Bruxelles, în cadrul diferitelor negocieri din cadrul UE.
Un membru al Bundestagului german, Josip Juratović, a făcut însă referire la relația dintre Budapesta și Belgrad, în Parlamentul european, întrebând dacă Serbia vrea să adere la o Uniune Europeana iliberală, a Grupului de la Visegrad, căreia îi aparține Ungaria, sau la o Uniune Europeană de tipul Europei de Vest.
Integrată sau nu în Uniunea Europeană, Serbia e acum foarte aproape de o relație foarte strânsă cu Grupul de la Visegrad prin intermediul Ungariei, fapt care ar pune România într-o situație destul de stranie în regiune, prin apariția acestui coridor format din Serbia și țările acordului de la Visegrad, care au legături foarte strânse, speciale, între ele.