Rețeta stângii occidentale de distrus țări – Sri Lanka a declarat stare de urgență alimentară după ce a trecut la ”agricultura organică”. Culisele dezastrului


  • ACP
  • Sep 2, 2021 10:52
  • 1510
Rețeta stângii occidentale de distrus țări – Sri Lanka a declarat stare de urgență alimentară după ce a trecut la ”agricultura organică”. Culisele dezastrului

Agenția de presă turcă Anadolu Agency a anunțat miercuri că, pe fondul unei grave crize economice și a înrăutățirii situației pandemiei Covid-19, Sri Lanka a declarat starea de urgență alimentară pentru stabilizarea prețurilor produselor alimentare esențiale și descurajarea acumulării lor. 

Președintele Gotabaya Rajapaksa a emis un ordin în acest sens și a numit un general major pentru a „supraveghea distribuția alimentelor” către națiunea insulară, care se află în prezent sub al treilea lockdown cauzat de pandemia coronavirusului. 

„Ofițerii autorizați vor putea lua măsuri pentru a furniza publicului produse alimentare esențiale la o rată impusă, achiziționând stocuri de produse alimentare esențiale, inclusiv orez și zahăr”, se arată într-o declarație emisă de biroul prezidențial – detalii AICI

Guvernul din Sri Lanka era deja în mijlocul unei campanii de adunare a valutei necesare pentru a finanța importurile critice, cum ar fi combustibilii fosili și medicamentele, după o scădere masivă a rezervei valutare a țării în ultimul an, numai că lucrul acesta pare o misiune imposibilă, în condițiile în care perioada următoare nu arata deloc bine pentru producția agricolă de export a țării ori pentru piața internă de alimente. 

O bună parte din dezastrul în care se află Sri Lanka se datorează faptului că recoltele de ceai, cafea, mirodenii și cauciuc, care reprezintă o parte foarte importantă din exporturile țării, se confruntă cu o situație catastrofală după interzicerea folosirii îngrășămintelor chimice și oprirea importurilor de produse agrochimice. 

Președintele Gotabaya Rajapaksa a început de anul trecut să pună în practică proiectul de a face din Sri Lanka primul producător mondial de alimente organice, folosind toate pârghiile posibile pentru a elimina folosirea substanțelor chimice din agricultură, fie ele îngrășăminte ori tratamente împotriva bolilor si dăunătorilor. Rezultatul? 

”Interdicția a atras industria ceaiului într-o dezordine completă... Consecințele pentru țară sunt de neimaginat", a spus maestrul producător de ceai Herman Gunaratne, unul dintre cei 46 de experți aleși chiar de președintele Rajapaksa pentru a ghida revoluția organică. 

Gunaratne, care cultivă unul dintre cele mai scumpe soiuri de ceaiuri din lume, se teme că recolta medie anuală a țării sale, de 300 de milioane de kg, va fi redusă la jumătate, dacă guvernul nu își va schimba politica agricolă. Sanath Gurunada, care administrează plantații de ceai organic și clasic la sud-est de capitala Colombo, a declarat că dacă interdicția impusa de președinte continuă, „recolta va începe să se prăbușească până în octombrie și vom vedea exporturile grav afectate până în noiembrie sau decembrie”. El a mai declarat pentru presă că menține pe plantația sa o secțiune organică pentru turism, dar acesta nu este viabilă, deoarece ceaiul organic costă de 10 ori mai mult pentru a fi produs, iar piața este limitată. 

Fostul viceguvernator al băncii centrale și analist economic, WA Wijewardena, a numit proiectul organic „un vis cu costuri sociale, politice și economice de neimaginat”, concluzionând că securitatea alimentară a Sri Lankai a fost „compromisă” și că, fără valută străină, „aceasta se înrăutățește zi de zi” – detalii AICI.  

Plantațiile de cauciuc din Sri Lanka se confruntă cu o problemă mult mai gravă din cauza interdicției importurilor produselor chimice pentru agricultură, fiind pe punctul de a fi distruse după ce au fost afectate de o boală cu răspândire rapidă, care a dus până acum la o scădere cu aproximativ o treime a producției, ceea ce, susțin cultivatorii comerciali de cauciuc, face neviabilă menținerea platatiilor. 

Companiile regionale de plantații au solicitat guvernului să asigure de urgență disponibilitatea îngrășămintelor și a produselor agrochimice necesare, în cantități suficiente, pentru a putea salva plantațiile care aduceau până acum atât importante resurse valutare din exportul cauciucului, dar și o mulțime de locuri de muncă – detalii AICI

Ceea ce face situația și mai gravă e faptul că actuala criză produsă de politica agricolă organică nu amenință numai producția produselor agricole cele mai importante pentru export și, astfel, pentru rezerva valutară a țării, ci și producția unor alimente de baza ca orezul. În acest timp, cultivatorii de legume organizează aproape zilnic proteste din cauza politicii care a dus la reducerea recoltelor și afectarea grava a acestora din cauza înmulțirii aproape necontrolate a dăunătorilor. "Dacă mergem complet organici, vom pierde 50% din recoltă, însă nu vom obține prețuri cu 50% mai mari", a spus un reprezntant al acestora. 

Deși ambiția președintelui Gotabaya Rajapaksa de a face din țara sa cel mai mare producător de alimente organice a adus țara într-o gravă criza economică și alimentară și pune în pericol milioane de locuri de muncă (3 milioane doar în industria ceaiului), acesta rămâne încrezător în politica sa, spunând recent, la un summit al ONU, că are încredere că inițiativa sa organică va asigura „o mai mare siguranță alimentară și de nutriție” pentru Sri Lanka. 

Mai mult, el a îndemnat și alte țări să urmeze mișcarea făcută în Sri Lanka cu „pașii îndrăzneți necesari pentru transformarea durabilă a sistemului alimentar mondial”

Ca și cum asta nu era destul, președintele și guvernul din Sri Lanka mai au încă o preocupare la fel de nobilă – secretarul Ministerului Mediului, Dr. Anil Jasinghe, a declarat pe 31 august pentru presă că un alt scop al politicii guvernului este de a reduce la jumătate cantitatea de deșeuri alimentare urbane până în 2030. 

„Foaia de parcurs a fost lansată la începutul acestei luni, pe baza unui studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (UNFAO). Pentru a reduce risipa de alimente urbane, trebuie să începem mai întâi cu marile lanțuri hoteliere, catering, hoteluri mici și, în cele din urmă, cu gospodăriile casnice. Scopul este de a reduce risipa de alimente în zonele urbane cu aproximativ 50% până în 2030”, a spus dr. Jasinghe. Ceea ce, din cât se pare, o să le reușească chiar de anul acesta, în condițiile crizei din țară – detalii AICI

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.