Problemele feroviare: Barna subliniază necesitatea suplimentării bugetului Ministerului Transporturilor. Poziția vicepremierului privitoare la programul Anghel Saligny: "Și proiecte naționale importante ar trebui să beneficieze de o alocare din aceasta multianuală"

Cetățenii s-au confruntat inclusiv în ultima perioadă cu o serie de probleme în cazul transportului feroviar, unele locomotive rămănând blocate, fiind înregistrate întârzieri majore, altele luând chiar foc. Întrebat miercuri seară la TVR 1 în legătură situația de la CFR Călători, vicepremierul Dan Barna a evidențiat că ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, are nevoie de o alocare bugetară mult mai substanțială pentru a investi în căile ferate. 

Moderator: Ce se întâmplă la CFR? Nu trece zi fără să aflăm că a luat foc o locomotivă. 

Dan Barna: Nu e foarte corect spus că nu trece o zi. 

Moderator: Sau aproape, dar în ultima vreme e un fenomen deja. 

Dan Barna: Am avut o discuție cu colegii de la Ministerul Transporturilor. Încerc din poziția de vicepremier să mă țin la curent și să îi ajut pe cât de mult pot pe colegii din ministerele pe care le coordonez, tocmai pentru că sunt multe situații care se blochează în mecanism și e nevoie de atitudine de deblocare să spun așa. Văzând aceste locomotive și blocaje și deraieri eu am întrebat și am cerut o situație la Ministerul Transporturilor dacă anul acesta e ceva atipic, dacă e un ghinion, dacă e anul trenurilor care se strică. Nu e așa. În fiecare an cifrele erau la fel. În fiecare an locomotivele foarte vechi aveau incendii, în fiecare an erau câteva deraieri. De fapt despre ce vorbim? Vorbim despre 30 de ani în care în infrastructura feroviară nu s-a investit deloc. E o decapitalizare absolut dramatică. De aceea e și lupta pe care o vedeți și tot acest demers al ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, prin care solicită și cere, inclusiv la această rectificare a fost discuția, resurse financiare pentru o investiție majoră în calea ferată. În momentul de față, de pildă între Buzău și Brăila, vor fi renovați anul acesta 40 de km de cale ferată, astfel încât de la viteza permisă în prezent de 30 de km/oră să se revină la viteza standard. Vor fi acești 40 de km și se va reveni la viteza standard, de 120 de km/oră, iar astfel practic se reduce timpul de 5 ori. Problema este că sunt bani doar de 40 de km. Nevoia reală e undeva la 7 mii de km de cale ferată necesari să fie reabilitați. Resursa anuală pe care o avem în acest moment e cam pentru 700 de km, adică practic facem 1/10. Dacă am aloca mai multe resurse spre calea ferată, am putea să nu mai avem astfel de evenimente care se întâmplă și se întâmplau în fiecare an tocmai pentru că e o decapitalizare profundă. Ani de zile nu s-a investit nimic în calea ferată. Anul acesta pentru prima dată acest Guvern a alocat resurse de investiții și vedem ușor ușor diferențele. 

Totodată, în contextul în care s-a mediatizat faptul că USRPLUS se opune planului de dezvoltare Anghel Saligny, Dan Barna a nuanțat poziția, precizând că formațiunea sa politică vrea să impună o serie de criterii cu privire la modul în care sunt cheltuiți banii, dar, pe de altă parte, este vorba despre o discuție legată de felul în care arată dezvoltarea, întrucât sunt necesare în egală măsură și investiții la nivel național precum cele în căile ferate, respectiv autostrăzi. 

Moderator: PNDL 3 a fost încă o dată amânat. Ce se întâmplă? De ce nu se deblochează odată și nu cădeți de acord la o formulă pentru acest program care ar însemna fonduri pentru alimentarea cu gaz, cu apă, canalizare a localităților care sunt în nevoie de așa ceva?

Dan Barna: USRPLUS e un partid al dezvoltării. Sunt așteptări foarte mari. Suntem conștienți de asta. Din această perspectivă orice program care aduce resurse de dezvoltare la nivel local pentru drumuri, apă, canal și gaz e un program care va avea și are sprijinul nostru. Discuțiile la momentul de față țin de cum arată acest program. Știți de exemplu că nu există o evaluare coerentă a PNDL 1 și PNDL 2? Media a tot prezentat terenuri de sport în pantă, drumuri asfaltate direct pe pământ care au rezistat până la prima iarnă. Ideea că am putea să continuăm un program în care fondurile să fie risipite, ca să nu spun furate, unele situații ajungând la DNA, e un lucru pe care nu-l vom susține niciodată. Un astfel de program de investiții care trebuie să aducă bunăstare la nivel local, în comunitățile din România, trebuie să aibă principii foarte clare, o monitorizare foarte clară, priorități predefinite, o cofinanțare de exemplu de la nivelul autorităților locale, astfel încât primarii să nu mai fie încurajați să finanțeze cămine culturale în sate unde nu mai sunt tineri sau terenuri de sport sau parcuri în marginea lanului de porumb unde evident nu merge nimeni să se joace. Or, lucrurile acestea se pot întâmpla dacă comunitatea contribuie cu 5-10%, iar atunci ne batem puțin capul să vedem ce e cel mai important. În schimb, e foarte bine că programul are niște limitări în ceea ce privește tipul de proiecte care nu mai sunt eligibile prin fondurile europene, gaze, apă, canal sau drumuri, dar vom fi foarte fermi în a crea un mecanism prin care să ne asigurăm că aceste resurse generează într-adevăr dezvoltare și nu alimentează diverse firme de casă așa cum s-a întâmplat în cazul PNDL 1 și PNDL 2. 

Moderator: Iar partenerii de coaliție nu sunt de acord cu aceste criterii? 

Dan Barna: Am avut o discuție foarte bună pe acest subiect. Ieri nu s-a intrat în subiect pe partea tehnică foarte mult pentru că a fost acea discuție legată de funcționarea coaliției și modalitatea de funcționare a acestui program. Ne-a fost prezentat de către ministrul Cseke Attila o parte dintre aceste cerințe care au fost deja introduse în text. Vom mai avea săptămâna viitoare încă o discuție în care vom aduce și celelalte elemente legate de cofinanțare, monitorizare și un mecanism de evaluare centralizată a programului, astfel încât să știm despre fiecare proiect în ce stadiu este, să vedem dacă sunt sau nu cheltuiți banii. 

Moderator: Să înțelegem că nu mai sunt chestiuni pe care să vă contraziceți, ci doar aspecte tehnice ce trebuie puse la punct?

Dan Barna: E și o chestiune de principiu despre cum arată dezvoltarea. Vorbim despre o sumă de 50 de miliarde de lei, propusă pentru programul Anghel Saligny, care nu se vrea a fi un PNDL 3, ci unul de investiții. În egală măsură noi credem că și proiecte naționale importante ar trebui să beneficieze de o alocare din aceasta multianuală de niște miliarde, cum ar fi, repet, calea ferată. În momentul în care noi am investi în calea ferată și în loc să reparăm și să aducem la 120 de km/oră 40 sau 50 sau 70 de km, dacă am face niște sute de kilometri în fiecare an, atunci în 3-4 ani am putea să nu mai avem acele evenimente cu locomotive care deraiază sau iau foc, ori să contribuim consistent la Autostrada A8, astfel încât să legăm Moldova de București. Ce vreau să spun e că discuția e mai complexă decât doar niște elemente tehnice, ci despre cum arată abordarea strategică, cât merge în proiecte naționale care la rândul lor generează dezvoltare, pentru că zonele de autostradă din România, Transilvania de exemplu, s-au dezvoltat foarte bine în momentul în care ai acolo un culoar de transport funcțional, căi feroviare sau autostradă. De aceea trebuie să existe un echilibru între dezvoltarea locală, la fel de importantă și ea, pentru că e o chestiune de civilizație să ai apă, canalizare și gaz (și dezvoltarea națională - n.red.). 

Premierul Florin Cîțu îl criticase la începutul lunii august pe ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, pentru execuția bugetară, în condițiile în care cel ultim menționat a cerut la rectificare 2,9 miliarde de lei. Ca replică, Drulă a transmis într-o postare pe Facebook că nealocarea sumei cerute va duce la "frânarea programului de asfaltări, marcaje, reparații ale drumurilor, precum și a celor de înlocuire la rând (reînnoire) la calea ferată".

"DESPRE RECTIFICARE ȘI BUGETUL TRANSPORTURILOR, PE CIFRE

Execuția bugetară:

1) Componenta fonduri europene: +21,5% față de 2020 la 7 luni. Ne menținem ținta de a absorbi toate cele 8 mld. lei alocate.

2) Componenta fonduri naționale: peste 90% execuție - față de 70% în 2020 (3 mld lei față de 2,45 mld lei).

❗ Problema execuției:

⚫ Avem recorduri istorice la Transporturi și pe fonduri europene, și pe naționale.

⚫ Până la urmă, varianta de rectificare, sub solicitarea Ministerului Transporturilor, vine din teama că nu am cheltui acești bani? Sau tocmai, că i-am cheltui?

⚫ Eu garantez că vom cheltui banii solicitați.

⚫ Și asta pentru că vreau să facem Transporturile din România mai moderne, mai eficiente și să le scoatem din starea de subfinanțare. Pentru asta lupt zi de zi.

❗ Alocarea bugetară din bugetul de stat pe 2021:

⚫ Pe fonduri europene: 8 mld lei - creștere de la 6,2 mld lei în 2020; o alocare suficientă și o vom folosi.

⚫ Pe fonduri naționale: 6,3 mld lei - SCĂDERE DE 10% de la 7,1 mld lei în 2020 - INSUFICIENT; ar trebui MAI MULTE fonduri ca în 2020, în condițiile în care datoriile făcute în 2020 au fost rostogolite în 2021, avem plăți one-time din trecut (sentințe judecătorești) și efectul pandemiei asupra veniturilor în Transporturi a continuat.

⚫ Am discutat cu premierul la alcătuirea bugetului în februarie că vom compensa deficitul pe fonduri naționale la prima rectificare; am reluat această discuția de atunci în cadrul mai multor întâlniri.

❗ Context economic:

⚫ Companiile din domeniul feroviar și de metrou au fost preluate cu mari pierderi și datorii la sfârșitul anului 2020.

⚫ Spre ex., CFR Călători înregistra 490 mil. lei datorii și 460 mil lei eșalonări ale datoriilor la bugetul de stat și la bănci comerciale, Metrorex înregistra datorii de 370 mil lei la sfârșitul lui 2020 ș.a.m.d.

⚫ Am depus mari eforturi și de la minister și cu conducerile companiilor pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor și am reușit să echilibrăm situația, dar este nevoie de o injecție de capital în contul datoriilor istorice.

❗ Sistemul feroviar:

⚫ A fost subfinanțat și decapitalizat zeci de ani.

⚫ În 2020 și 2021 a primit lovitura suplimentară a pandemiei cu pierderile de venituri aferente.

⚫ Orice proces de reformă și restructurare, fără o capitalizare corespunzătoare, rămâne doar o dorință.

⚫ Are nevoie de capitalizare - investiții în echipamente, linii, trenuri și modernizare de procese + stingerea datoriilor istorice.

⚫ Am început acest proces, dar el nu poate funcționa fără finanțare.

❗ Sumele solicitate la rectificarea bugetară acoperă, printre altele:

⚫ Creșterea alocărilor pentru întreținerea infrastructurii rutiere și feroviare. Am făcut record de absorbție anul acesta și pe întreținere.

➡️ Consecința eventualei nealocări: frânarea programului de asfaltări, marcaje, reparații ale drumurilor, precum și a celor de înlocuire la rând (reînnoire) la calea ferată.

⚫ Plata reducerilor legale la transportul cu trenul și metrou pentru elevi, pensionari, veterani. Suma alocată la începutul anului de 350 de mil de lei este insuficientă. În 2019 s-au plătit 685 mil lei, iar în 2020 s-au plătit 450 mil lei (an de pandemie cu lockdown).

➡️ Consecința eventualei nealocări: pagubă de sute de milioane în bugetul CFR Călători și al celorlalți operatori privați, care au acordat conform legii aceste reduceri. Poate duce inclusiv la intrarea în incapacitate de plată.

⚫ Plata sentințelor judecătorești pentru proiecte de acum 5-10 ani, titluri defintive, executorii (“claim-uri”).

➡️ Consecința eventualei nealocări: poprire pe conturile CNAIR, blocarea programelor de întreținere, blocarea proiectului Lugoj-Deva lot 2 (sector Margina-Holdea/Coșevița, tunelurile “urșilor”).

⚫ Plata ajutoarelor de stat “COVID” cu aprobarea Comisiei Europene pentru pierderile de venituri ale companiilor de transport cauzate de pandemie (astfel de ajutoare a fost acordate în celelalte state membre pentru a compensa pierderile).

➡️ Consecința eventualei nealocări: incapacitate de plată în sistemul feroviar, riscuri la plata salariilor, neplata furnizorilor etc.

Am încredere că vom găsi o variantă de rectificare prin care să putem continua reforma și investițiile în Transporturile din România, obiectiv prioritar în programul de guvernare", scria Drulă pe Facebook.