"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În condițiile în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, își termină mandatul în septembrie 2022, publicația Politico a vehiculat mai multe nume ce se află în cursa pentru ocuparea respectivei funcții, printre care președintele României, Klaus Iohannis. În acest context, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu, actualmente președinte al PMP, a precizat vineri, 30 iulie, în cadrul emisiunii "Se întâmplă acum" de la B1TV, că informația este reală, dar, pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis trebuie să refuze să își părăsească postul din România cu 2 ani înainte de finalizarea mandatului.
Totodată, dat fiind faptul că Alianța Nord-Atlantică vrea să consolideze flancul estic, Cristian Diaconescu i-a sugerat președintelui Klaus Iohannis să susțină un partener din Europa de Est sau chiar o personalitate din România, care nu ocupă o funcție publică în prezent, pentru a accede în postura de secretar general al NATO.
Cristian Diaconescu: "Discuția în acest moment într-adevăr se îndreaptă spre o variantă din Europa de Est. Să știți că această distribuție geografică regională se aplică în ceea ce privește Consiliul de Securitate al ONU. Atunci, după cum bine știți, noi am candidat alături de Estonia. Am fi câștigat cum se spune cu o mână legată la spate în comparație forța statului estonian, numai că a apărut incidentul cu mutarea Ambasadei Israelului, prin care am reușit să nemulțumim și partea arabă și partea israeliană prin prostiile pe care am putut să le exersăm atunci, iar astfel ne-am pierdut postul. De aceea spun că Europa de Est va fi o șansă și e foarte important dacă și președintele în exercițiu și oricine altcineva identifică o persoană în România care să aibă însă amplitudinea internațională pentru a candida în numele României pe grupul estic".
Redăm restul discuției din cadrul emisiunii:
Moderator: Ce sens are discuția? Este doar o momeală pentru a fraieri o mare parte a populației sau chiar e un subiect serios poziția în care ar putea să ajungă președintele României, domnul Iohannis, aceea de Secretar General al NATO, venind pe trendul acestei dorințe a alianței de a da o greutate în plus Europei de Est?
Cristian Diaconescu: În primul rând discuția este reală. Ceea ce Politico a anunțat într-adevăr se dezbate în diverse cancelarii. Aș avea o chestiune de context, iar apoi intrăm pe fond. Nu-i așa că dacă ești un președinte de caracter nu accepți ca în 2022 să îți părăsești postul din România? Discutăm despre nominalizarea în anul 2022, Stoltenberg este în prelungiri cu 2 ani peste mandatul anterior. Așadar, practic trebuie să începi o campanie cam cu 1 an înainte dacă se ia decizia de principiu privind Europa de Est.
Moderator: Dacă ai fi consilier prezidențial sau ai fi vizat de această discuție ce ai face? Te-ai duce la leadershipul de la NATO și le-ai spune "Eu, Cristian Diaconescu, președintele României, sunt o persoană cerebrală și responsabilă față de poporul meu. Declin oferta de a conduce NATO cu 2 ani înainte de a termina mandatul în republică"?
Cristian Diaconescu: Eu da. Dar aș face și altceva. Aș insista ca în cazul în care se ia decizia privind Europa de Est să susțin un partener din Europa de Est sau să susțin pe cineva din România care nu se află într-o funcție publică, deci nu se află în serviciul statului activ, pentru a ocupa postul de secretar general al NATO. Este nevoie de 1 an de negocieri, se fac tranzacții pur și simplu pe ideea "ce-mi dai și ce-ți dau ca să mă alătur consensului?". Deci de aceea e o problemă foarte serioasă. Practic, în fața partenerilor NATO, persoana care urmează sau care își depune candidatura trebuie să accepte faptul că va deveni un diplomat multinațional, deci practic nu-și va reprezenta statul său. Sigur, este extrem de important și e foarte bine să ne sprijinim oameni pentru funcții cât mai înalte în instituțiile internaționale. Relevanța e formidabilă. Mi-am adus aminte de cazul Kovesi. Nu vorbesc de Kovesi ca persoană, ci de ideea în sine. Ne-am făcut de râs o țară întreagă pentru că unii se certau cu alții din România în legătură cu situația unui român.
