Comunitatea Declic a depus vineri, 30 iulie, o plângere penală la DNA împotriva premierului Florin Cîţu și a fostei sale consiliere de stat Mioara Costin, în scandalul legat de documentul privind campania internă din PNL ce ar fi fost trimis de la Guvern, purtând antetul Executivului. Avocatul Declic Toni Decean, prezent astăzi la DNA, a declarat pentru Epoch Times România că "singurul căruia îi profită acest document (ce ar fi fost conceput și trimis de Mioara Costin - n.red.) este prim-ministrul României, domnul Cîțu". În cazul Mioarei Costin a fost semnalată o presupusă faptă de abuz în serviciu, în timp ce în privința premierului Cîțu avocatul Declic a precizat că ar putea fi vorba despre comiterea faptei de instigare la abuz în serviciu.
Toni Decean: "Am venit pentru a depune un denunț cu privire la săvârșirea faptei de abuz în serviciu pe legea specială 78/2000 privind faptele de corupție, respectiv cu privire la faptul că doamna consilier de stat Mioara Costin și-a încălcat atribuțiile de serviciu, cele prevăzute prin articolul 436 al Codului Administrativ, care prevede o serie de interdicții în privința actelor de serviciu pe care le pot întreprinde funcționarii publici în exercițiul serviciului.
Prin raportare la documentul care a devenit viral, rezultă destul de clar că singurul căruia îi profită acest document este prim-ministrul României, domnul Cîțu. Acuzația în privința lui este de instigare la abuz în serviciu, însă în măsura în care ancheta penală va dovedi că angajarea în sine a avut ca scop tocmai folosirea resurselor guvernului pentru a-și asigura o persoană care să-i facă campanie politică".
Întrebat ce pedepse ar putea primi Florin Cîțu, respectiv Mioara Costin, Toni Decean a explicat motivul pentru care nu se poate estima cu exactitate în prezent.
Toni Decean: "Pedepsele prevăzute de legea 78 nu cred că au relevanță în acest moment pentru că încă sunt foarte multe necunoscute. Nu vă pot răspunde mai precis la această întrebare. Nu știm în acest moment care a fost efectiv activitatea doamnei consilier. Sigur că va cântări foarte mult în ce măsură dumneaei și-a exercitat funcția de consilier de stat și doar pe lângă exercitarea atribuțiilor de serviciu a oferit și sprijin politic sau a fost efectiv o chestiune exclusivă".
Nu în cele din urmă, avocatul Toni Decean a vorbit despre asemănările și deosebirile dintre cazul actual și dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman în baza căruia fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a ajuns la închisoare.
Toni Decean: "Există o asemănare, dar există și diferențe substanțiale. Diferențele substanțiale ar consta în faptul că din ceea ce știu eu în cazul domnului Dragnea cele două angajate nu au prestat deloc muncă la DGASPC, unde fuseseră angajate, ele au semnat în fals toate documentele aferente exercitării funcției respective și ca locație în fapt ele se aflau la sediul PSD. În cazul de față doamna consilier de stat din cum știm noi până la acest moment era la sediul Guvernului și a și lucrat efectiv acolo. Asta e diferența esențială. Asemănările ar fi că în ambele cazuri vorbim despre un angajat al statului care se implică într-o luptă politică. Începând cu anul 2019 noi avem această interdicție expresă prevăzută în Codul Administrativ care ne spune negru pe alb că un funcționar public, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu se poate implica în lupta politică, ci o poate face în timpul liber sau oricând altcândva, dar nu prin acte de serviciu. Or, atât timp cât avem un document care poartă antetul Guvernului cel puțin aparența este destul de clară, în sensul că vorbim de un act de serviciu".
Reprezentanta Declic prezentă la DNA pentru a depune plângerea penală, ne referim la Anduța Karetsou, a adus o serie de critici la adresa procurorilor, întrucât aceștia nu s-au sesizat și a fost nevoie de o mobilizare din partea societății civile pentru a se concretiza demersul descris mai sus.
Anduța Karetsou: "Noi ne-am fi așteptat ca procurorii DNA să se sesizeze. Când am văzut însă că nu o fac atunci am luat decizia să ne consultăm cu avocații noștri și să mergem mai departe. Mi se pare trist însă că într-o țară în care atât de mulți oameni am luptat pentru o justiție independentă încă trebuie să facem noi astfel de sesizări, mai ales când e vorba despre înalți demnitari. Simt o dezamăgire față de felul în care se comportă procurorii. Dacă am ajuns să apelăm noi la avocați, să implicăm întreaga comunitate în acest demers, vă dați seama că e nevoie și de un efort financiar, e clar că suntem dezamăgiți de felul în care se prezintă justiția. Să sperăm că a fost doar o scăpare și de aici încolo își vor face treaba procurorii așa cum trebuie".