"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Curtea Constituțională a decis miercuri că este neconstituțională modificarea legislativă privind reducerea vechimii de la 10 la 7 ani a procurorilor care vor să lucreze la DNA sau DIICOT. CCR a transmis că vechimea necesară pentru promovarea procurorilor la DNA și DIICOT nu poate fi mai mică de 10 ani, adică vechimea necesară pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Până la decizia CCR vechimea necesară pentru a intra la DNA și DIICOT era de 10 ani, fiind incluși și cei 2 ani de formare la INM. În baza deciziei CCR, vechimea necesară va fi de 10 ani, plus alți 2 de formare la Institutul Național de Magistratură.
Deputatul USRPLUS Silviu Dehelean, unul dintre artizanii legii la care am făcut referire mai sus, a anunțat că formațiunea sa politică va aștepta motivarea deciziei CCR pentru a veni cu un alt proiect de lege care să țină cont de ceea ce a hotărât Curtea.
"O decizie din partea CCR care era, din păcate, așteptată și despre care Ministrul Justiției avertiza zilele trecute. O decizie care e doar parte dintr-un război împotriva justiției continuat și astăzi de pionii instalați în anii trecuți de Dragnea în funcții. Rămășițe menite să ne aducă aminte de anii PSD.
CCR a decis să admită sesizarea de neconstituționalitate pe proiectul depus de mine și colegii din USR PLUS, care prevedea scăderea vechimii pentru ocuparea funcției de procuror la DNA și DIICOT. Printr-o lege a lui Iordache, vechimea a fost crescută la 10 ani, ceea ce a dus la un deficit doar la DNA de 40% din personal, în timp ce alți 50 procurori au vârsta de pensionare și pot pleca oricând. Practic, prin acea lege, au aplicat o lovitură de grație DNA. Lăsat fără resurse, DNA nu poate funcționa.
Cum e posibil ca legea care blochează activitatea DNA să fie constituțională, în schimb legea depusă de mine care anulează prevederea PSD să fie neconstituțională?
Vom aștepta motivarea CCR și, împreună cu colegii juriști, vom căuta cea mai bună soluție pentru a reporni lupta anticorupție si pentru a permite ca DNA și DIICOT să își continua misiunea.
Pe de-o parte, UDMR blochează desființarea SIIJ, pe de altă parte, cu ajutorul CCR, sunt blocate reformele necesare și cerute de Comisia de Veneția și magistrați. Nu abandonăm, continuăm lupta pentru întărirea sistemului de justiție", a scris Dehelean pe Facebook.
Într-o altă postare pe Facebook, Silviu Dehelean a atras atenția că actuala CCR și-a depășit din nou atribuțiile conferite de Constituție: "Din 2016, CCR și-a arogat prerogativele de legiuitor pozitiv, prin care, nu doar că verifică legile astfel încât acestea să nu contravină Constituției, ci şi arată cum trebuie scrise sau rescrise legile. (...) Azi, Curtea Constituțională este instituția căreia trebuie să i se închine toate autoritățile statului, din orice domeniu de activitate spre care Curtea şi-ar îndrepta privirea, deşi niciodată Constituția nu i-a conferit o asemenea putere care i-ar permite Curţii să se transforme în legiuitor pozitiv, impunându-și acum direct şi brutal - propria viziune în privința conținutului actelor normative, atribuțiilor președintelui sau ale Parlamentului şi, în final, asupra tot ce înseamnă stat de drept".
Totodată, Dehelean a acuzat CCR că are o abordare pe placul Kremlinului, așa cum veți citi în cele ce urmează: "Majoritatea judecătorilor de la Curtea Constituțională și-a dovedit, din nou, aversiunea viscerală față de legislația anticorupție. A admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările privind reducerea vechimii procurorilor pentru recrutarea la DNA şi DIICOT. Consecința va fi îngreunarea activității celor două instituții, aflate într-o criză de personal.
Raportor al CCR în această cauză a fost Gheorghe Stan, fostul șef al SIIJ, după ce anterior fusese numit direct de guvernul Dăncilă (cu ministrul justiției „independentul” Tudorel Toader) inspector şef adjunct al Inspecției Judiciare.
CV-ul dumnealui nu este unul care să conducă la concluziona că are o „înaltă pregătire profesionala”, o anvergură de judecător la CCR: licența susținută la o universitate de stat, dar după ce a terminat o facultate particulară, diploma de master la frecvență redusă, un master la Academia Naționala de Informații (2008-2010), unitatea de învățământ superior militar a SRI.
În calitate de Şef al Secţiei pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), domnul Gheorghe Stan cel care, să ne reamintim, a cerut dosarul Tel Drum de nenumărate ori, a dispus măsuri procesuale în cazul lui Kovesi și a retras un apel într-un dosar foarte important care a vizat fapte de corupţie şi care se referea la domnul Hrebenciuc, un dosar cu implicații mari, fiind vorba de pădurile României.
Numirea judecătorilor la CCR se face de către politicieni, pe criterii profund politice și cu ideea clară şi preocuparea permanentă ca aceștia să fie folositori partidului cu ajutorul căruia au fost desemnați.
Au fost propuși sau susținuți de PSD şi aliații lor:
Marian Enache, numit în 2016 judecător după trei mandate de parlamentar PSD şi UNPR fost consilier al lui Ion Iliescu, între 1990 și 1996;
Varga Attila numit judecător la propunerea UDMR după ce anterior a fost deputat UDMR, s-a pronunțat în multe cazuri alături de judecătorii susţinuţi de PSD şi a votat în favoarea conflictului juridic de natură constituţională, în cazul revocării Laurei Codruţa Kovesi.
Sau Cristian Deliorga, numit judecător de către Senatul României, la propunerea PSD, (adică a prietenului Nicolae Șerban, senator PSD, vârf de lance al mutilării legilor justiție în epoca Dragnea), fost anchetat de DNA în dosarul concursurilor fraudate pentru procurori.
Loialitatea unora dintre judecătorii CCR este azi doar față de cei care i-au numit și nu față de principiile Constituției.
Din 2016, CCR și-a arogat prerogativele de legiuitor pozitiv, prin care, nu doar că verifică legile astfel încât acestea să nu contravină Constituției, ci şi arată cum trebuie scrise sau rescrise legile.
CCR s-a răstit la judecătorul de la Curtea de Apel Pitești care a stabilit că Secția Specială funcționează contrar legislației europene şi a decretat, flagrant contrar tratatelor Uniunii Europene, că instanțele românești nu pot aplica decizii ale CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene) în detrimentul CCR.
Direcția către care această majoritate din CCR vrea să îndrepte România se poate intui din laudele aduse de către Sputnik (un site de propagandă rusească) lui Valer Dorneanu - fost membru PSD, fost ministru PSD pentru Relaţia cu Parlamentul, fost președinte al Camerei Deputaților din partea PSD, actual președinte CCR - desemnat ”Personalitatea anului 2019 în România”!
Jocul antidemocratic şi antieuropean al acestei majorități deviază, cu fiecare decizie controversată, CCR de la menirea de a asigura ordinea de drept și de a consolida statul de drept
Azi, CCR (la care se adaugă Inspecția Judiciară, Secția Specială, majoritatea CSM – Secţia de Judecători şi o parte a judecătorilor ICCJ) este acaparată de exponenții politicii PSD-ALDE şi susţinătorii lor care au îndepărtat România standardele statului de drept promovat de UE. Exponenți care acționează concertat împotriva DNA în special, a restartării luptei anticorupție, şi pentru protejarea şi perpetuarea modificărilor legilor justiției, în general, din epoca Dragnea-Dăncilă-Iordache.
În legătură cu modul în care funcționează CCR - instituție greșit calificată instanță (pentru că nu este alcătuită din judecători independenți) -, edificatoare este lectura opiniei concurente din decizia privind revocarea Avocatului Poporului: cei doi judecători care au formulat opinia nu au avut acces la soluție și la argumentele care au condus curtea la admiterea excepției! Ei, judecătorii CCR, nu au știut ce au hotărât colegii lor, pe ce motive s-au bazat și cum va suna dispozitivul deciziei.
Azi, Curtea Constituțională este instituția căreia trebuie să i se închine toate autoritățile statului, din orice domeniu de activitate spre care Curtea şi-ar îndrepta privirea, deşi niciodată Constituția nu i-a conferit o asemenea putere care i-ar permite Curţii să se transforme în legiuitor pozitiv, impunându-și acum direct şi brutal - propria viziune în privința conținutului actelor normative, atribuțiilor președintelui sau ale Parlamentului şi, în final, asupra tot ce înseamnă stat de drept.
Păcat că această viziune a statului de drept nu se bazează pe supremația Constituției şi pe o veritabilă domniei legii în scopul prezervării drepturilor și libertăților individuale a tuturor cetățenilor, ci doar în scopul prezervării drepturilor celor care contestă înseși principiile statului de drept: garantarea siguranței și drepturilor constituționale ale cetățenilor, separația puterilor statului şi, în final, o democrație ancorată definitiv în principiile constituționale".
