Șeful DNA, semnal de alarmă: Dragnea poate scăpa basma curată în dosarul Tel Drum! Bologa îi transmite lui Stelian Ion că trebuia să dea o OUG care să pună în acord legislația cu ceea ce a decis CCR

Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, a vorbit într-un interviu acordat g4media în legătură cu modul în care deciziile CCR au afectat activitatea procurorilor anticorupție. În acest sens, Bologa a atras atenția că una dintre deciziile CCR care au avut un impact negativ este reprezentată de cea prin care au fost înlăturate din dosare probele obținute de DNA cu ajutorul serviciilor de informații. Cu toate acestea, șeful DNA a precizat că recent a apărut o decizie a CCR care nu înlătură și nu declară neconstituțională folosirea interceptărilor obținute prin mandat de siguranță națională, cu o condiție, conform căreia trebuie să existe anumite garanții pentru persoanele interceptate, în baza cărora se va verifica efectiv legalitatea probelor, legalitatea mijlocului de probă, respectiv legalitatea procedeului probatoriu prin care au fost obținute.

În acest context, Bologa a precizat că Ministerul Justiției putea să dea o OUG pentru a fi pusă în acord legislația cu decizia CCR, iar astfel DNA să poată folosi în continuare interceptările pe mandate de siguranță națională drept probe. Unul dintre dosarele care ar putea fi afectate în cazul în care nu se intervine legislativ este Tel Drum. Potrivit unor surse judiciare citate de g4media, dosarul Tel Drum abundă de înregistrări făcute de SRI în baza MSN, pe securitate economică. Pe 13 noiembrie 2017, DNA anunţa că Liviu Dragnea este urmărit penal de procurorii anticorupţie pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost săvârşite în dosarul Tel Drum, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. "Prejudiciul creat bugetului public este de 31.343.799 lei, sumă ce constituie un beneficiu necuvenit pentru firma câştigătoare SC Tel Drum SA", a transmis DNA.

Redăm o parte dintre declarațiile șefului DNA:

Jurnalist: Care a fost decizia CCR care a afectat cel mai mult activitatea procurorilor anticorupție, care a determinat clasarea celor mai multe dosare? (...)

Crin Bologa: Avem înlăturarea probelor obținute cu ajutorul serviciilor de informații. Interceptările. Mai avem încă judecători în România care aplică această decizie numai pentru viitor.

În sensul că, dacă legea a permis să facem aceste interceptări cu serviciile de informații, care aveau dotările tehnice cumpărate de statul român, noi le-am făcut în baza legii în vigoare atunci. Iar legea de procedură penală este de imediată aplicabilitate iar deciziile CCR se aplică numai pentru viitor de la momentul motivării și publicării în Monitorul Oficial.

Și avem judecători, desigur cazuri izolate, care încă aplică în acest mod decizia CCR și nu înlătură. Majoritatea înlătură aceste interceptări. Prin înlăturarea interceptărilor am pierdut probe foarte valoroase. Înlăturarea acestor probe a dus la alt val de achitări.

De asemenea, mai avem o decizie importantă, cea referitoare la mandatele de siguranță națională. Avem o practică constantă a CCR, care a lăsat la aprecierea judecătorului de scaun să aprecieze dacă proba este valoroasă și poate fi coroborată cu alte probe. Pentru că și interceptările pe mandate de siguranță națională sunt aprobate de un judecător și cerute de un procuror de la Parchetul General.

Sigur că sunt pe mandat de siguranță națională. Recent, a apărut o decizie a CCR care nu înlătură și nu declară neconstituțională folosirea acestor mijloace ca și probe în procesul penal. Se cere doar ca legiuitorul să introducă anumite garanții pentru persoanele interceptate.

Imediat după ce a apărut această dispoziție a CCR și a fost motivată, s-a format un grup de lucru la Ministerul Justiției pentru a pune de acord legislația cu decizia Curții Constituționale și noi în continuare să putem folosi aceste interceptări pe mandate de siguranță națională ca și probe. Nu au fost interzise ca probe și asta nu înseamnă că Serviciul Român de Informații sau alte structuri de informații capătă calitatea de organ judiciar.

Jurnalist: Acum în ce stadiu este problema asta. E lămurită?

Crin Bologa: Ne-am grăbit foarte mult și noi, și celelalte instituții judiciare, și Ministerul Justiției. Până în prezent, nu avem nicio lege în acest sens în procedură de urgență ca să fie validate aceste interceptări.

Aici cred eu se putea veni și cu ordonanță de urgență, pentru că nu încălcam referendumul. Referendumul se referă la pedepse. Nu se poate interveni prin OUG în ce privește regimul pedepselor și la organizare judiciară. Aici era vorba de probe. În dosarul Tel Drum avem interceptări pe siguranță națională.

Jurnalist: Și alea pică?

Crin Bologa: Nu știu dacă pică. Dacă se intervine legislativ și probele rămân, pentru că nu au fost declarate nelegale și articolul de lege care permite să le folosim, și se cer doar garanții. Și dacă apar aceste garanții și persoanele interceptate acolo pot apela la aceste garanții, să conteste de exemplu interceptările sau modalitatea lor sau legalitatea lor, atunci eu cred, părerea mea, ca jurist, este că vor putea fi folosite.

Totodată, reiterăm că fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, i-a solicitat recent șefei Senatului, Anca Paliu Dragu, să ceară introducerea pe ordinea de zi a proiectului de lege care prevede că înregistrările "rezultate din activităţile specifice serviciilor de informaţii" pot fi mijloace de probă în procesul penal. Senatul este cameră decizională în cazul respectivului proiect de lege. Solicitarea Anei Birchall a fost formulată în condițiile în care Curtea de Apel Oradea i-a achitat definitiv pe fostul lider PSD Satu Mare, Mircea Govor, pe fostul senator PSD, Valer Marian, și pe omul de afaceri Mirel Vlas. Sentința de achitare a venit după ce, în luna decembrie 2019, Tribunalul Satu Mare l-a condamnat pe Mircea Govor la doi ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj. Însă, în anul 2016, ÎCCJ a exclus din dosar toate interceptările realizate cu ajutorul SRI. 

"Încă un dosar cade în instanță pentru că probele au fost eliminate în baza deciziei CCR deși au fost obținute legal în baza unui mandat dat de un judecător de la Înalta Curte! Poate totuși se adoptă legea care este acum în Senat și care permite menținerea acestor probe. Poate se deranjează conducerea Senatului să solicite introducerea pe ordinea de zi a acestei legi și să fie adoptată până când nu o să fie închise toate dosarele folosind această "rețetă" de eliminare a probelor!", a scris Birchall pe Facebook. 

MAI MULTE DETALII: Dosarele pică ca popicele: un baron PSD, achitat definitiv. Birchall îi cere șefei Senatului să pună pe ordinea de zi proiectul de lege prin care li se permite procurorilor să uziteze drept probe înregistrările obținute de SRI

Camera Deputaților, în calitate de prim for sesizat, a adoptat tacit pe 17 noiembrie 2020 propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, iniţiată de deputaţii PNL Cătălin Predoiu, Gabriel Andronache şi Cristina Trăilă. Proiectul de lege prevede că înregistrările "rezultate din activităţile specifice serviciilor de informaţii" pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute.