"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a oferit detalii miercuri, 19 mai, într-o emisiune la DCNews, în legătură cu negocierile purtate de premierul Florin Cîțu cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în legătură cu finanțările ce vor fi alocate României pentru proiecte prin PNRR.
"Totalul banilor pe care România îi va avea la dispoziție până în 2030 pe investiții este de 150 de miliarde de euro", a reliefat Rareș Bogdan.
Liderul delegației române din cadrul PPE, Rareș Bogdan, a dezvăluit că discuțiile s-au purtat în termeni duri cu președinta Comisiei Europene, întrucât a fost necesară explicarea unei chestiuni vitale legat de România și anume faptul că pentru țara noastră prioritățile sunt diferite comparativ cu cele pe care le au alte state europene, întrucât avem un decalaj vădit în ceea ce privește infrastructura. În acest sens, Rareș Bogdan a trecut în revistă o serie de date referitoare la proiectele de infrastructură ce vor fi finanțate prin PNRR, prioritară fiind zona Moldovei, mai ales prin autostrăzile A7 și A8. De asemenea, eurodeputatul PNL a precizat și ce sume vor fi alocate prin PNRR pentru sănătate și învățământ.
"L-am însoțit pe Florin Cîțu săptămâna trecută, sigur că nu la cina privată de lucru cu doamna președintă Ursula von der Leyen, ci ulterior. S-a discutat în termeni extrem de clari, dar în același timp ușor duri, pentru că noi am fost nevoiți să explicăm câteva chestiuni vitale. În timp ce problemele Europei de Vest, chiar o parte a țărilor sudice, nu mai există cu privire la infrastructură, în special cea rutieră, iar aici mă refer la autostrăzi, drumuri expres, centuri ocolitoare ale marilor orașe, respectiv la infrastructura feroviară, România este deficitară din acest punct de vedere. Am explicat că pentru noi cei 4,5 miliarde de euro, spre exemplu, bani pe infrastructură rutieră, sunt vitali pentru că suntem obligați să scoatem una dintre cele mai sărace zone ale Europei, Moldova, din zona abandonului spre legarea economică cu Europa Centrală. Am reușit să finanțăm și vom primi finanțare pentru Autostrada Moldovei, pentru cele 2 autostrăzi, A7 și A8. Cei mai mulți bani din PNRR merg spre cele 2 autostrăzi. Vorbim de 2,7 miliarde de euro, 5 tronsoane din A7, 2 tronsoane plus un capăt din A8 și o continuare pe Poarta Sălajului pentru autostrada A3, autostrada Transilvania. Sunt cele mai mari proiecte finanțate pe zona de infrastructură rutieră. De asemenea, undeva la 5 miliarde de euro merg spre zona de infrastructură feroviară. Din 29 de miliarde de euro, 9 sunt pentru infrastructură. De asemenea, 12% din suma PNRR este pentru învățământ, inclusiv învățământul dual, respectiv creșe. Apoi, undeva la 4,8 miliarde de euro sunt pentru zona de sănătate, infrastructură medicală, aici incluzând 300 de centre multifuncționale în toată țara, dar și spitale. În privința spitalelor a fost o dezbatere în România care spre Bruxelles a plecat din fericire așa cum am propus noi, eu și alți colegi. Am spus că nu are rost să finanțăm 3-4 spitale mari, cum era propunerea cu Focșani, Timiș, Sibiu sau Brașov, ci mai bine finanțăm 40-50 de locuri, cu secții precum una de cardio la Timișoara, o secție de copii la Cluj, o secție de dializă la Giurgiu etc. Așadar, 40 de locuri din țară vor primi finanțări între 40 și 140 de milioane de euro. Cele 3 spitale regionale, Iași, Cluj și Craiova rămân să fie făcute prin finanțarea normală, nu prin PNRR, adică prin programul operațional sectorial.
Unde mai e de lucru pe această sumă? 43% din localitățile României din păcate nu sunt racordate la rețeaua de gaz. Portugalia, Grecia, chiar Bulgaria, Italia, Spania nu mai au problema nici a gazelor, nici a infrastructurii rutiere. În Spania, Portugalia sau Grecia sunt chiar autostrăzi paralele pentru că au știut să folosească banii europeni. Noi, din păcate, nu am fost suficient de eficienți în această chestiune", a declarat europarlamentarul PPE.
Totodată, Rareș Bogdan a ținut să menționeze că deși fieful PNL este în prezent Transilvania, actuala guvernare a ales să aloce finanțări substanțiale către regiunea Moldova.
"Ce trebuie să înțeleagă toți românii referitor la PNRR este că acești bani sunt în plus față de exercițiul financiar normal. Practic, totalul banilor pe care România îi va avea la dispoziție până în 2030 pe investiții este de 150 de miliarde de euro. De ce spun asta? Suma medie pe care România o are în investiții din bugetul național e de 5 miliarde. În afară de asta există 20 de miliarde din exercițiul financiar trecut, iar în același timp avem 80 de miliarde, din care 29,2 pentru PNRR, iar restul fiind exercițiul financiar multianual. Întorcându-mă la PNRR, din acești 29,2 de miliarde de euro, 14 miliarde sunt bani nerambursabili, pe care Comisia Europeană îi trimite, reprezentând cel mai mare ajutor din istorie pe care România l-a primit. (...) Avem acest ajutor, acest Plan Marshall pentru România, care se va implementa între 1 octombrie 2021 și 1 august 2026. Spun asta pentru ca lumea să înțeleagă că aici nu e o chestiune politică, nu e o chestiune de partid, pentru că între 2024, luna decembrie, și august 2026 sunt 18 luni, iar atunci intră la maturitate proiectele și este foarte posibil ca o bună parte din lucrările pe care noi le începem, le derulăm, cu verificări ale Comisiei Europene din 6 în 6 luni, să fie inaugurate și prezentate de guvernarea din perioada 2024-2026. Acești bani nu îi aducem pentru a fi gestionați doar de un partid, ci de români, pentru că între 2024 și 2026 șansele să fie un alt guvern sunt uriașe.
Noi în Moldova avem 3 județe pe care le conducem, Suceava, Focșani și Iași. Restul județelor din Moldova sunt conduse de președinți de Consiliu Județean din opoziție, din PSD. Cu toate astea, Guvernul Cîțu, în parteneriat cu președintele Iohannis, au decis ca principalii bani din PNRR, iar aici vorbim de A7 și A8, vitale pentru Moldova, să fie atribuiți în felul următor: Ploiești - Buzău (368 milioane de euro), Buzău - Focșani (512 milioane de euro), Focșani - Bacău (590 de milioane de euro), Bacău - Pașcani (424 milioane de euro finanțare), Târgu Mureș - Miercurea Nirajului și Leghin - Pașcani (495 de milioane de euro), Nădășelu - Poarta Sălajului (410 milioane de euro), porțiune din Autostrada Transilvaniei, dar restul nu sunt în fiefurile liberale", a completat europarlamentarul PNL.
Pe final, Rareș Bogdan a prezentat o serie de date care arată că prioritară pentru actuala guvernare este alocarea prin PNRR a unei sume considerabile pentru infrastructura feroviară.
"Mai spun 2 chestiuni în exclusivitate. Pentru Arad - Timișoara - Caransebeș și Cluj Napoca - Episcopia Bihor, căi ferate, sunt alocați 1 miliard și 300 de milioane de euro, respectiv 1 miliard și 200 de milioane de euro, plus o cale ferată nouă prin care de la Constanța se va ajunge la Mangalia în 20 de minute. De asemenea, mai avem București - Pitești și Reșița - Voiteg, 231 de milioane de euro, respectiv 45 de milioane de euro. Sunt mulți bani în zona feroviară", a conchis Rareș Bogdan.
Vedeți video:
