Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat marți, 18 mai, decizia în legătură cu înființarea SIIJ. CJUE a stabilit că "revine instanțelor naționale sarcina de a verifica" dacă reforma care a condus în România la înființarea SIIJ "nu este de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare".
CJUE: "Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”). În lipsa îndeplinirii acestor cerințe, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție".
De asemenea, CJUE a reliefat principiul supremației dreptului UE, ceea ce are o miză aparte referitor la deciziile CCR, așa cum veți citi mai jos: "Curtea statuează că principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei reglementări naționale de rang constituțional care privează o instanță inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și care este contrară dreptului Uniunii. Curtea amintește că, potrivit unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru. Amintind de asemenea că instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme, Curtea constată că, în cazul unei încălcări dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituțională". (citiți AICI decizia completă a CJUE)
Totodată, CJUE a adoptat o decizie privitoare și la Inspecția Judiciară. În acest context, fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, a explicat motivele pentru care hotărârea de astăzi a CJUE este una istorică. Concret, Birchall a reliefat, printre altele, că "un judecător din România POATE înlătura deciziile CCR și normele legale interne dacă nu sunt în conformitate cu decizia MCV". Mai mult, potrivit deciziei CJUE, actele efectuate de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, sunt nule, a mai explicat Birchall.
"Regret că stric petrecerea unora dar adevărul este că Decizia CJUE de astăzi este cu adevărat o decizie istorică! Analiza scurtă:
În realitate, prin răspunsul dat în ultimul paragraf cu privire la SUPREMAȚIA dreptului Uniunii Europene, Curtea acordă competența instanțelor naționale de a verifica conformitatea deciziei de aplicare a MCV-ului și în cadrul acestei verificări să înlăture deciziile CCR și normele legale interne dacă intră în contradicție cu Decizia MCV. Cu alte cuvinte, un judecător din România POATE înlătura deciziile CCR și normele legale interne dacă nu sunt în conformitate cu decizia MCV, Curtea spunând negru pe alb că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupției!
Mai mult, în urma deciziei de astăzi instanțele de judecată pot anula actele SIIJ.
De asemenea, actele efectuate de domnul Netejoru de la Inspecția Judiciară sunt NULE!
Regret că stric petrecerea și celor certați cu legea care s-au bucurat că au beneficiat de decizia CCR privind eliminarea probelor obținute de o anumită instituție! Deși nu este în decizia de astăzi mai mult ca sigur acest principiu se va regăsi și în cadrul celorlalte cauze care se află pe rolul CJUE și anume probele SRI, completul de 5 judecători de la ÎCCJ etc.
P.S. 1 O mențiune importantă, hotărârea de azi este aplicabilă numai pentru țările care mai au MCV!", a scris Birchall pe Facebook.