"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Alegerile anticipate în Republica Moldova se vor desfășura pe 11 iulie. Partidele au intrat în linie dreaptă și se pregătesc să obțină scoruri care să le permită să acceadă la putere. Miza acestor alegeri este extrem de importantă. În funcție de rezultat, vom putea ști dacă Republica Moldova va intra pentru o perioadă mai lungă într-o perioadă de stabilitate, dacă se vor aprofunda relațiile cu Vestul și dacă Moscova va pierde sau nu din influență.
O victorie a PAS-ului, partidului Maiei Sandu, obținerea unei majorități necesare formării guvernului, va însemna o perioadă destul de lungă de dominație a Vestului, o slăbire a influenței Moscovei. Maia Sandu este sprijinită cu tot ce se poate de cancelariile occidentale. România a asigurat ajutor medical, a adus vaccinurile necesare, a livrat primele tone de motorină ca sprijin pentru agricultori. Este clar că guvernul Sandu va primi asistență tehnică, fonduri și resursele necesare pentru a dezvolta Republica Moldova.
Moscova va avea mai puține pârghii în cazul în care Dodon intră în opoziție. Dacă la alegerile trecute, grupul deputaților PSRM s-a urcat în avion și a plecat la Moscova pentru a lua lumină, acum ei nu vor mai conta prea mult, în condițiile în care nu vor obține guvernarea.
Dacă și în vremea guvernului Filat, s-a reușit pentru o perioadă destul de lungă ca puterea Moscovei să fie diminuată, acum există o fereastră de oportunitate și mai bună. Republica Moldova poate să intre pentru o perioadă de 8 ani în relații mult mai aprofundate cu Vestul și să diminueze controlul și influența Federației Ruse.
Spre diferență de Guvernul Filat și Alianța de Integrare Europeană formată din mai multe partide, acum un singur partid va putea gestiona administrarea statului, PAS-ul Maiei Sandu. Acest lucru poate aduce beneficii majore actului de guvernare, fiind vorba despre un singur actor politic ce poate lua decizii mai ușor și le poate implementa mult mai repede. Nu ar exista riscul compromisurilor, al negocierilor între partide, totul ar depinde de voința politică a partidului ce asigură guvernarea.
PAS își dorește să facă majoritatea.
PSRM a făcut o mișcare electorală, alianța cu PCRM, tocmai pentru a nu lăsa niciun vot de pe spațiul de stânga să se risipească. Igor Dodon știe că dacă nu își va duce partidul la guvernare va fi făcut responsabil. A reușit într-un timp scurt o contraperformanță. A pierdut alegerile prezidențiale. Și-a scos singur partidul de la guvernare. A pierdut lupta privind dizolvarea Parlamentului.
Și pentru restul partidelor există o miză: supraviețuirea. Shor, partidul lui Usatâi, PPDA și PDM încearcă să treacă pragul și să continue activitatea politică.
Unioniștii și AUR încearcă să treacă pragul, dar mai multe despre ei într-o analiză ulterioară.
Maia Sandu trebuie să reușească transferul de credibilitate către PAS. Este lidera incontestabilă a partidului, chiar dacă de iure nu îl mai poate conduce și este cea care poate tracta partidul. Misiunea ei este destul de simplă, spre deosebire de cea a lui Igor Dodon.
Sandu este cel mai popular personaj politic la această oră. Datorită sprijinului primit din România și din Vest a reușit ca acum în criza pandemică să proiecteze imaginea politicianului care ”face”. A adus vaccinul salvator în Republica Moldova.
Pe lângă dimensiunea pe care o avea creionată ”liderul luptei anticorupție”, a reușit să proiecteze și imaginea ”liderului care face”, dar și pe cea a liderului recunoscut de cancelariile occidentale, fiind primită în capitalele europene.
Mesajul Maiei Sandu trebuie să fie simplu și concis: “Dați-mi Guvernul și voi scoate Republica Moldova din criză!” Ea poate juca pe această linie și din poziția de președinte, poate fi personajul care să confere încredere cetățenilor că în parteneriat cu un executiv apropiat, lucrurile se vor schimba în bine. Sandu poate fi garantul unui executiv corect, care să pună interesul public mai presus de interesul de partid.
Dacă Maia Sandu va avea o campanie bună va maximiza scorul PAS. Partidul trebuie să evite greșelile, să se concentreze pe tandemul cu președintele în funcție și să aibă o strategie comună.
Igor Dodon, PSRM și PCRM vin dintr-o poziție total dezavantajoasă. Fostul președinte este erodat, imaginile cu ”kuliokul” au dus inclusiv la pierderea președinției, iar asocierea de acum cu Voronin este văzută ca un ”compromis disperat”.
Deși Igor Dodon și PSRM au încercat să proiecteze în ultima perioadă imaginea ”actorului de opoziție”, nu s-a reușit acest lucru. Până la urmă, guvernul în funcție este instalat de majoritatea construită în jurul PSRM, iar plecarea de la guvernare nu a ajutat partidul. Deși s-a dorit o mișcare inteligentă, PSRM nu a reușit să o fructifice. În percepția publică s-a instalat ideea că au lăsat țara în criză. Din punct de vedere politic, a fost primul pas care a deschis calea anticipatelor.
Pentru Igor Dodon, Voronin, PSRM și PCRM există o singură strategie: să își mobilizeze electoratul dur la vot. Ei nu au cum să obțină voturi și din alte bazine electorale la această oră.
Mobilizarea electoratului dur al celor două partide, corelat cu o prezență scăzută la vot, pot asigura acestei alianțe un scor de peste 30% . O prezență mare la vot le-ar fi total defavorabilă.
În aceste condiții, o să vedem o strategie ce va presupune folosirea tuturor mesajelor din anii 90. De altfel, Voronin a deschis jocul. Vor lansa toate mesajele ce au cultivat fricile cele mai mari. Strategia socialiștilor va fi exploatarea fricilor cultivate în ultimii 30 de ani.
O să vedem că ”jandarmii români vor trece Prutul și îi vor bate pe moldoveni”, o să aflăm că ”homosexualii vor defila pe bulevardul Ștefan cel Mare și vor fura copii”, dar și că Maia Sandu va declara război Federației Ruse.
Probabil, această campanie va fi cea mai murdară, mai murdară și decât cea de acum 5 ani, când Sandu era acuzată că aduce sirieni.
PSRM și PCRM nu vor pune accentul pe ”agenda cetățeanului”, ci pe exploatarea fricilor pe care le are în special electoratul îmbătrânit și cel din zona rurală.
Dodon joacă pentru supraviețuire și știm că nu are scrupule în a folosi orice tactică.
Fostul președinte și partidul său nu mai sunt credibili. Nu mai pot promite ”pensii și salarii”, nu mai pot promite că vor face să curgă lapte și miere, pentru că au fost câțiva ani la putere, de altfel o dețin și acum. Nimeni nu ar mai crede oferta electorală a acestora, nici măcar electoratul lor. De aceea, au nevoie de o campanie agresivă pe tema Vest-Est, pe temele privind societatea, familia tradițională, pe ce înseamnă ”decadența vestului” și pe modul în care capitalismul distorsionează modul de viață unei societăți care are încă înrădăcinate mesajele comuniste din perioada de glorie a URSS.
La acest moment, este greu de previzionat dacă PAS va reuși să își atingă obiectivul propus, să obțină majoritatea mandatelor. Nu sunt alegeri la termen, alegătorul va avea un comportament un pic diferit. Prezența la vot este vitală. În cazul unei prezențe redusă, poate ieși un rezultat surprinzător. Este clar că PAS este avantajat de o prezență mare, dar nu suntem în prezidențiale când oamenii au altă miză.
Campania va fi extrem de importantă în mobilizarea electoratului la vot. Maia Sandu poate duce PAS la 51% cu o implicare extrem de activă. PSRM și PCRM pot folosi tacticile dure, dar dacă se va forma un ”val” pro PAS la vot, atunci rezultatul lor va fi mult sub așteptări. (Articol preluat cu acordul autorului de pe blogul său, hrituc.ro)
