VIDEO Cîțu, paralel cu realitatea: "Raportul GRECO spune că suntem pe drumul cel bun". Semnalul de alarmă tras de Ana Birchall și două asociații ale magistraților

Ultimul Raport al GRECO - Grupul Statelor Împotriva Corupției - a semnalat că România, deși PSD nu se mai află la guvernare, a implementat nesatisfăcător reformele în justiție. Raportul a fost adoptat în sesiunea plenară din perioada 22-25 martie, însă, din cauza lipsei de transparență a Guvernului Cîțu, a fost tergiversată, precum în alți ani, publicarea lui. 

Concret, România a implementat satisfăcător doar 5 din cele 18 recomandări din raportul Grupului Statelor împotriva Corupției. (citiți AICI detalii din Raportul GRECO, sursa Hotnews) 

Cu toate acestea, Cîțu, într-o conferință de presă susținută miercuri, 5 mai, după o ședință de Guvern, a precizat că Raportul GRECO relevă că România se află pe drumul cel bun în privința reformelor ce vizează sistemul de justiție. 

"Tot raportul (GRECO - n.red.) spune un lucru foarte important, că suntem pe drumul cel bun, că această coaliție e pe drumul cel bun și că trebuie să continuăm reformele pe care le-am început. În primul rând am oprit răul. Am inversat efectele negative ale reformelor inițiate în perioada 2017-2019. Aceasta a fost primul lucru pe care l-am făcut, am oprit ceea ce s-a întâmplat atunci. În acest moment suntem în plin proces de reformă a legilor justiției. Acestea se discută în coaliție. Cred că mergem în direcția cea bună. Ceea ce pot să spun eu e că în această administrație, în acest Guvern, legile justiției nu vor mai fi abuzate, nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017-2019", a declarat premierul. 

Vedeți video de la 9:40:

Pe de altă parte, fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, a reliefat după publicarea Raportului GRECO că actualul ministru, Stelian Ion, "bate apa în piuă, iar în afară de declarații și PR personal la TV nu a făcut nimic esențial, pe fond".

"Raportul GRECO a fost publicat și constată că România a implementat nesatisfăcător reformele în justiție. Cu alte cuvinte "nesatisfăcător" este calificativul pe care organismul anticorupție al Consiliului Europei, GRECO, îl acordă României, în ultimul raport. Este regretabil că practic doar 5 din 18 recomandări au fost implementate. Așa cum am mai spus, când ești într-un club, e nevoie să respecți regulile!

În 2019 am dispus înființarea în cadrul ministerului Justiției a unui grup de lucru special pentru a analiza și identifica soluțiile care se impun pentru a fi implementate astfel încât în viitor să avem un raport favorabil. Analiza și soluțiile au fost lăsate de mine "la cheie" când am plecat de la ministerul Justiției în ciuda criticilor sau șicanelor doamnei Savonea, Iordache, Dăncilă și gașca.  

Aș mai menționa că în 2019 un obiectiv important al Ministerului Justiției, asumat pe perioada Președinției noastre, a fost aderarea Uniunii Europene la GRECO în calitate de observator, un obiectiv îndeplinit în 2019.

Realitatea arată că deși am fost un ministru al Justiției extrem de atacat și subminat, inclusiv de șeful guvernului sau de găștile din partid, fără sprijin parlamentar, totuși m-am încăpățânat și am reușit în câteva luni nu numai să mă opun și să blochez măsuri toxice pentru sistemul judiciar dar să și promovez și să creez premizele favorabile pentru adoptarea măsurilor de reforme esențiale și atât de mult așteptate de sistemul judiciar și de societatea românească. Alții și cu sprijinul partidelor din care fac parte, și cu majoritate și sprijin parlamentar, și cu sprijin al șefului guvernului, de luni de zile bat apa în piuă și în afară de declarații și PR personal la TV nu au făcut nimic esențial, pe fond! Și acest raport arată diferența esențială între fapte și vorbe.

Păcat că toată munca din 2019 nu a fost folosită astfel încât azi să fi avut un Raport GRECO mai favorabil!", a scris Birchall pe Facebook. 

Ulterior, Ana Birchall a publicat o postare pe Facebook în care a menționat că declarația de astăzi a premierului Cîțu nu reflectă realitatea: "Oricât de mult se încearcă cosmetizarea, raportul GRECO este clar: România a implementat NESATISFĂCĂTOR reformele în justiție!  

FACTUAL: modificările și inițiativele toxice pentru sistemul judiciar și pentru românii cinstiți au fost blocate sau împiedicate de mine în perioada mandatului meu de ministru al Justiției (aprilie-noiembrie 2019).

Cine are curaj să pună la îndoială și să conteste această afirmație a mea îi recomand, înainte să se facă de rușine, să citească rapoartele instituțiilor internaționale care au consemnat acest lucru: GRECO, Comisia de la Veneția, Comisia Europeană, MCV! De exemplu, în raportul MCV mandatul meu este apreciat cu nume și prenume (lucru care nu s-a mai întâmplat, nici înainte nici după, ca ministrul Justiției în funcție și activitatea acestuia să fie singularizate), sau scrisoarea procurorului general al SUA! Așa cum am scris și ieri, pentru mine este trist și supărător că de exemplu în recentul raport GRECO este scris negru pe alb că niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiției din perioada Iordache și Tudorel Toader, și intrată în vigoare, încă nu a fost abrogată. Aceasta este realitatea, oricât de mult se încearcă minimalizarea acesteia prin declarații meșteșugite de PR politic!  

Apropo legile justiției, care de 6 luni "se tot discută în coaliția" de guvernare, sunt o harcea parcea a analizei și propunerilor de modificare începute din perioada mandatului meu și găsite la MJ de domnul Stelian Ion care NU a preluat nicio modificare de reformă de fond pentru sistemul judiciar, de exemplu formula de calcul a pensiei sau cercetarea disciplinară a magistraților!  

Chiar, ce se mai aude cu Secția Speciala (SIIJ)??? Aaa e bine mersi în continuare și de 4 - 5 luni se tot discută desființarea ei, nu?! Noroc că vine acum pe 18 mai decizia CJUE prin care cel mai probabil se va constata că încalcă tratatele internaționale... Aaaa era să uit: judecătoarea care a sesizat CJUE pentru SIIJ e anchetată de Inspecția Judiciară în baza unui articol de lege pe care ministrul Stelian Ion îl critică la TV dar îl menține, IDENTIC, în modificările la legile justiției! Superb, nu?? Share să se știe adevărul!  

P.S. Nu aș fi scris aceste lucruri despre mandatul meu pentru că cine mă cunoaște știe că stilul meu nu este să mă laud cu ce am făcut tocmai pentru că mereu am considerat că este important ce lași în urma ta dintr-o funcție publică, dar este oarecum supărător să citești declarații care pur și simplu nu reflectă realitatea!".

Mai mult decât atât, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au atras atenția că "niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiției, realizată în perioada 2018-2019 și intrată în vigoare, încă nu a fost abrogată". În acest sens, magistrații celor 2 asociații au făcut o listă care conține 10 reforme ce ar trebui implementate urgent de actuala coaliție de la putere. 

Redăm comunicatul lansat de AFJ și AIJ: 

"Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție au luat act de ultimul Raport GRECO cu privire la situația independenței sistemului judiciar din România, organismul Consiliului Europei fiind preocupat în mod special ”de faptul că recomandarea de a fi abandonată crearea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu a fost implementată”, aspect care, împreună cu independența funcțională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor etc. reprezintă în mod constant pentru GRECO ”amenințări la adresa independenței sistemului judiciar în România”.

De asemenea, GRECO a reţinut ”cu îngrijorare că nu pare să fie avută în vedere acordarea CSM a unui rol sporit” în procesul de numire a procurorilor în funcțiile de top management. ”La fel ca înainte, Secţia pentru procurori a CSM poate doar să emită un aviz consultativ cu privire la propunerea Ministrului Justiţiei. Mai mult decât atât, comisia de selecţie prevăzută în proiectul de lege va avea în componenţă doar un procuror din cei şapte membri”, fiind criticat sever, sub acest aspect, proiectul propus de fostul ministru al justiției la 30 septembrie 2020.

Totodată, GRECO a constatat că ”detașarea ofițerilor de poliție judiciară (de către Ministerul de Interne) la SIIJ pentru a realiza investigaţiile în cauze împotriva procurorilor și judecătorilor a creat un risc suplimentar pentru independența funcțională a sistemului judiciar”.

GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statelor membre de a-și uni eforturile, de a-și împărtăși experiențele și de a acționa împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare și presiune. Rapoartele de evaluare trebuie privite ca fiind rezultatul unei analize obiective, realizate de un observator extern și neutru, concluziile lor trebuie apreciate la nivelul unui înalt standard de profesionalism și respectate întocmai de statele membre, în cadrul cooperării loiale și al evaluării reciproce dintre acestea.

Reiterăm că, potrivit art. 11 din Constituția României, Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin Rezoluția nr. 37/1993 a Comitetului de Miniștri al CE. Aderarea la CE, organizație fondată pe principiile respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, pentru valorile democrației și ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) și la Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO).

Prin O.G. nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituit prin Rezoluția Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupției reprezenta și reprezintă în continuare o amenințare serioasă împotriva statului de drept, democrației, drepturilor omului, echității și justiției sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății.

Statul Român și-a respectat constant obligațiile internaționale ce îi reveneau din participarea la Grupul de state împotriva corupției (GRECO). Spre exemplu, Curtea Constituțională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituționalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorința respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiției au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată și pentru ”punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat și obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunțătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), așa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

În acest context, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită încă o dată reforme rapide în justiție, pentru alinierea legislației naționale cerințelor minimale ale Cosiliului Europei (și ale dreptului Uniunii Europene, în același timp) privind statul de drept, rapoartele entităților internaționale relevante și doleanțelor majorității covârșitoare a magistraților români. De altfel, niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiției, realizată în perioada 2018-2019 și intrată în vigoare, încă nu a fost abrogată.

Cel puțin următoarele reforme sunt necesare urgent, preferabil prin proiecte de lege punctuale, mai simplu de adoptat:

1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detașarea și transferul magistraților; renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

2. Desființarea necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;

3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

4. Reinstaurarea meritocrației în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;

5. Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolului ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenței procurorului și reglementarea clară și restrictivă a noțiunii de procuror ierarhic superior;

6. Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială; revizuirea dispozițiilor privind alegerea și revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile și accesibile;

7. Reorganizarea Inspecției Judiciare, reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari și funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;

8. Abrogarea dispozițiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor;

9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;

10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale".