Cererea DNA de urmărire penală a pesedistului Bodog, respinsă în Comisia Juridică. Simona Spătaru: "Vom solicita ca votul final să fie la vedere!"

Comisia Juridică a Senatului a respins luni, 19 aprilie, cererea DNA privind avizarea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Sănătății Florian Bodog. Miercuri, 21 aprilie, se va desfășura votul final în plenul Senatului. 

Votul în cadrul Comisiei Juridice a fost secret. Șase senatori au votat "pentru" cererea DNA, șase s-au abținut, iar un senator a votat "împotriva" solicitării procurorilor. Comisia Juridică este formată din 5 senatori PSD, 4 de la PNL, 2 de la USRPLUS şi câte unul de la UDMR şi AUR. Erau necesare 7 voturi în favoarea solicitării DNA. 

Vicepreşedinta Comisiei Juridice, senatoarea USRPLUS Simona Spătaru, a declarat, pentru news.ro, că formațiunea politică din care face parte va cere ca votul în plen să fie la vedere.

"Eu cel puţin şi colegii mei de la USR-PLUS o să cerem ca votul să fie, el va fi oricum cu bile, dar să fie la vedere. Acolo să vedem cine îşi asumă votul. Fiecare senator, pe conştiinţa lui, când bagă bilele le ascunde sau le arată. Să vedem dacă îşi asumă fiecare votul şi cum şi-l asumă", a zis Simona Spătaru. 

La ieşirea de la audierea din Comisia Juridică, Florian Bodog le-a declarat jurnaliștilor că nu se va sustrage cercetării penale. Cu toate acestea, Comisia Juridică a acordat un vot prin care recomandă plenului Senatului să nu încuviințeze cererea DNA. 

"Vreau să subliniez că nu am cerut colegilor mei să voteze împotriva urmăririi penale. Am prezentat doar colegilor toate aspectele pe care le-am găsit eu în dosar şi pe care, de altfel, colegii mei, indiferent de culoarea politică, le-au subliniat şi nu le-au contrazis în ceea ce priveşte veridicitatea şi obiectivitatea. Vreau să vă spun că, indiferent de decizia pe care Comisia Juridică o va lua astăzi, nu mă voi sustrage cercetării. Am mai fost cercetat şi de DNA şi de Parchetul General şi vreau să vă spun un lucru care până astăzi nu s-a făcut public. În 2019, am fost reclamat de către actualul director Unifarm că aş fi vrut să-l schimb politic. Am fost chemat la Parchetul General, am dat declaraţie şi cazul s-a închis. Deci nu este prima dată când mă supun prevederilor legale în ceea ce priveşte audierea", a declarat Bodog, citat de site-ul stiripesurse.ro.

În acest context, senatorul USRPLUS Cosmin Poteraş a precizat că votul pentru respingerea cererii DNA îi aduce un prejudiciu moral senatorului PSD Florian Bodog. 

"Noi nu suntem instanţă de judecată şi nu ne pronunţăm asupra vinovăţiei dacă domnului senator, în cazul în care votăm pentru ridicarea imunităţii. Dacă domnul fost ministru se consideră nevinovat, e normal să nu-i prejudiciem dreptul de a dovedi asta în instanţă. Rămânând aşa, întotdeauna asupra domnului Bodog va plana suspiciunea comiterii unei fapte nedemne. Urmează să vedem dacă ceilalţi senatori vor înţelege prejudiciul moral pe care sunt pe cale să i-l aducă domnului senator şi, la plen, să voteze pentru ridicarea imunităţii", a precizat Cosmin Poteraş, conform news.ro. 

Amintim că procurorii DNA au solicitat din nou Senatului încuviințarea urmăririi penale față de senatorul PSD Florian Bodog, fost ministru al Sănătății. Florian Bodog este acuzat că, din postura de ministru al Sănătății, ar fi acționat pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să îşi încaseze salariul pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract. Mai mult decât atât, deoarece respectiva persoană nu a fost prezentă fizic la locul de muncă, Bodog ar fi semnat în locul ei o serie de acte.

Redăm comunicatul DNA: 

"În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale),

- fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale),

- fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni).

Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere faptul că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că demnitarul ar fi acționat în mod direct pentru ca o persoană angajată în funcția de consilier personal să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract; totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.

Concret, în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, demnitarul (care în prezent nu mai ocupă funcția de ministru), deși cunoștea că persoana angajată în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului de la acea dată ar fi obținut drepturi salariale care nu i se cuveneau în cuantum de 75.656 lei, suma ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.

În același context, în perioada februarie - octombrie 2017, în vederea producerii de consecințe juridice, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere.

La data de 23 septembrie 2019, Senatul a respins o cerere similară a DNA de încuviințare de începere a urmăririi penale a aceluiași demnitar.

Ulterior, au rezultat date și indicii rezonabile privind săvârșirea, de către fostul ministru, și a altor infracțiuni, respectiv trei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, precum și a unui alt act material care intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție precum și volumele cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P. În prezent, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Precizăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 1 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019".

Pe 23 septembrie 2019, Senatul a respins cererea DNA de încuviințare a urmăririi penale în cazul fostului ministru al Sănătății, Florian Bodog, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și fals intelectual într-un dosar legat de modul în care a angajat o consilieră în perioada mandatului. Votul a fost secret cu bile, în favoarea cererii DNA pronunțându-se 30 de senatori, 82 au votat împotrivă și patru s-au abținut.