EXCLUSIV Investigație. Epigonii Securităţii (VI): „Poligraful” păcălit de „Vulpe”, faza pe Academia de Poliţie. RĂZBOIUL ascuns pentru controlul MAI și culisele unui plan de răzbunare. Cum au ajuns pompierii să pregătească generațiile viitoare de arhiviști

Marius Florin Mihăilă, actualul Director de Cabinet al ministrului de interne Lucian Bode, a fost multă vreme coordonatorul centrului poligraf din cadrul Institutului de Criminalistică al IGPR. În ciuda unei cercetări disciplinare în curs de desfăşurare, la insistenţele lui Lucian Bode, fostul său coleg de liceu a fost împuternicit la comanda Inspectoratului Judeţean de Poliţie Sălaj şi a fost numit rector la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” (6 zile). 

De numele lui Mihăilă sunt legate o serie de scandaluri privind „albirea” plagiatorilor care au obţinut titlul ştiinţific de doctor la Academia de Poliţie, dar şi testarea la poligraf a celebrului Cristian Cioacă (cazul Elodia). 

În clădirea fostului Comitet Central al PCR se poartă de luni bune un război pentru acapararea hăţurilor Ministerului Afacerilor Interne. Protagoniştii sunt cele două găşti coordonate de Bode–Mihăilă, respectiv de către Virgil Ardelean. Cel din urmă, supranumit şi „Vulpea”, a fost şeful temutului serviciu de informaţii al MAI (Doi ş’un sfert) şi este „unchiul de departe” a lui Dacian Cioloş. Articolul de faţă demonstrează prin ce mijloace încearcă cele două grupări din MAI controlarea Academiei de Poliţie. Urmaşii colaboratorilor generalului de Securitate Vasile Mălureanu au fost scoşi din „adormire” pentru a pune în aplicarea o parte din planul lui Ardelean.

CITEȘTE și INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ Epigonii Securităţii: cadrele Facultăţii de Arhivistică de la Academia de Poliţie duc mai departe tradiţia Şcolii de ofiţeri de securitate de la Băneasa

Teama de a rămâne fără un loc de muncă le provoacă insomnii unora din cadrele Ministerului Afacerilor Interne. Deranjaţi de faptul că nu au primit locuri la admiterea din vara anului 2020, cadrele Facultăţii de Arhivistică de la Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” au pus la cale un plan de răzbunare. Se dorea îngroparea întregii instituţii de învăţământ superior din subordinea MAI. Dacă în primăvara lui 2019, Iulia Cheşcă a girat un plan prin care decanii din cadrul Academiei de Poliţie l-au mazilit pe rectorul plagiator Adrian Iacob, un an mai târziu, beneficiind de protecţia descendenţilor unor importanţi securişti din zona cercetării economice, conf. univ. dr. Rafael Dorian Chelaru a trecut la represalii împotriva cadrelor din MAI care doresc desfiinţarea Facultăţii de Arhivistică.

La sfârşitul lunii octombrie 2020, presa din România prezenta cum Academia de Poliție devenea prima universitate din țară care pierdea dreptul de a mai acorda titluri de doctor ca efect al unei serii de cinci sancțiuni primite pentru repetate încălcări ale eticii și integrității academice. Era pentru prima oară când un organism de control al Ministerului Educației (Consiliului de Etică și Management Universitar – CEMU) propunea retragerea acreditării unor școli doctorale. Motivul invocat de CEMU era „încălcarea gravă și în mod repetat a standardelor de calitate și etică profesională”. Tot o premieră a fost şi că Ministerul Educației a aplicat o astfel de sancțiune, cea mai dură care se poate lua împotriva unei școli doctorale din România. În urma celor cinci sancțiuni propuse de CEMU și aplicate de Ministerul Educației, o întreagă infrastructură de corupție academică trebuia să se prăbușească.

CITEȘTE și INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ Epigonii Securităţii (II): băieţii cu halatele albastre rămân pe poziţii

Cele 5 sancţiuni propuse de CEMU:

1. Retragerea acreditării celor două școli doctorale (de Drept și de Ordine Publică și Siguranță Națională) pentru încălcarea gravă și în mod repetat a standardelor de calitate și etică profesională.

2. Realizarea unei analize de către MAI a resursei umane și a capacității administrative existente la nivelul Academiei de Poliție, cu scopul reorganizării întregii instituții.

3. Verificarea anti-plagiat de către CNATDCU a tuturor tezelor de doctorat susținute de cadrele didactice care au relații contractuale cu Academia de Poliție și care au obținut titlul de doctor începând cu anul 2011.

4. Sesizarea Consiliului Naționale de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI) cu privire la activitatea Departamentului de Studii Doctorale din cadrul Academiei de Poliție.

5. Introducerea Academiei de Poliție într-o procedură de monitorizare specială de către Ministerul Educației.

În octombrie 2020, în pofida unor cercuri reacţionare din interiorul MAI şi a ezitărilor ministrului de interne Marcel Vela, s-au făcut o serie de demersuri pentru reorganizarea Academiei de Poliţie. Pe 13 şi 14 octombrie 2020, Senatul Academiei de Poliție a votat două decizii care puteau deschide calea reorganizării: 

- reorganizarea studiilor de licență prin desființarea Facultății de Arhivistică; 

- reorganizarea studiilor de licență exclusiv în cadrul a două facultăți: (1) Facultatea de Ordine și Securitate Publică, specializarea „Drept”, prin comasarea facultăților de Poliție, de Jandarmi, de Poliție de Frontieră și de Științe Juridice și Administrative; (2) Facultatea de Pompieri, specializarea „Instalații pentru construcții-pompieri”.

CITEȘTE și Investigație EXCLUSIVĂ. Epigonii Securităţii (III): Discriminare şi sinecuri bănoase la Academia de Poliţie

Emilia Şercan nu prezintă alte detalii referitoare la situaţia Facultăţii de Arhivistică. Care să fie motivul?

Celebra jurnalistă de investigaţii este lector la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti, acolo de unde provin unii dintre asociaţii facultăţi-sinecură din cadrul MAI. Şi nu numai!

Conf. univ. dr. Rafael Chelaru este asistentul şi protejatul unuia dintre prorectorii Universităţii din Bucureşti şi fost subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei în vremea Guvernului Dacian Cioloş. Protectorul lui Chelaru este nepotul unui mare economist român din perioada comunistă, care „de la texte fără legătură cu domeniul economic, de implicare prolegionară, de elogiere a Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu […] a ajuns să devină comunist în doar câţiva ani”; vezi AICI pagina 586). Conexiunile cu gruparea politică Plus+, condusă de fostul premier Dacian Cioloş, „nepotul de departe” al lui Virgil Ardelean, care controlează mare parte din mediul academic de la Universitatea Bucureşti, nu se opresc aici. 

Ştefan Marius Deaconu, membru şi purtător de cuvânt al CEMU, este doctorandul aceluiaşi prorector al Universităţii din Bucureşti şi fost coleg de facultate, la Universitatea din Oradea, cu Elena Cazacu, una din secretarele Facultăţii de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie. „Intrarea” la CEMU e o banalitate pentru grupul „Vulpea” de la Academie.

CITEȘTE și Investigație EXCLUSIVĂ. Epigonii Securităţii (IV): Dosar de cadre

Nemulţumiţi de faptul că Ministerul de Interne nu le-a oferit locuri la admitere din 2020, arhiviştii au pus la cale un plan de răzbunare. Din informaţiile noastre, se pare că la nivelul Facultăţii de Arhivistică s-a luat decizia de a se încerca o tentativă de intimidare a factorilor de decizie din cadrul Academiei de Poliţie. S-a recurs la relaţiile avute în cadrul CEMU, care a pus presiune pentru adoptarea celor cinci decizii prezentate mai sus, şi s-a reuşit introducerea Facultăţii de Arhivistică în planul de admitere al Academiei de Poliţie pe anul 2021. Facultatea dispune de doar 6 cadre didactice titulare şi de 34 de studenţi (anii II şi III) la singurul program de licenţă pe care îl organizează.

Planul lui Rafael Chelaru este susţinut de cel puţin două din cadrele didactice ale Facultăţii pe care o conduce. Conf. Sime Pirotici este membru în Consiliul Facultăţii de Arhivistică şi cel mai vechi angajat al instituţiei. Totodată, angajarea acestuia la Academia de Poliţie, precum întreaga sa carieră, sunt legate de relaţiile tatălui său cu mediul intelectualilor supravegheaţi operativ de generalul de Securitate Vasile Mălureanu. Nicolae Pirotici zis şi „Colea corectorul” a fost cenzor la revista culturală „Viaţa Românească” şi coleg la „corectură” cu Gelu Voican Voiculescu. Printre altele, Petre Pandrea a fost supravegheat de către „Colea corectorul”. De asemenea, Chelaru beneficiază de protecţia operativă a soţului Anei Felicia Diaconu, conferenţiar univ. dr. şi membru în Consiliul Departamentului de Arhivistică şi Istorie. Ion Diaconu este angajat la UM 0461 a Serviciului Român de Informaţii, o unitate prin care Florian Coldea opera licitaţii frauduloase.

Pentru a lăsa impresia că se doreşte reformarea facultăţii, au fost de acord să implementeze, în stil propriu şi semi-legal, o serie de măsuri necesare derulării studiilor universitare în conformitate cu legislaţia civilă actuală. Rafael Chelaru şi-a asumat chiar rolul de responsabil cu implementarea sistemului european de credite transferabile (ECTS) în cadrul Academiei de Poliţie, iar plagiatoarea Iulia Cheşcă, una dintre protejatele cercurilor PSD-iste din cadrul MAI şi a foştilor securişti din Arhivele Naţionale, a fost trasă pe linie moartă, nemaifiind aleasă în structurile de conducere ale facultăţii.

Deranjaţi de dezvăluirile Podul.ro, cadrele Facultăţii de Arhivistică au început să acţioneze şi la nivelul Academiei de Poliţie pentru muşamalizarea acuzaţiilor apărute în presă, în urma cărora conducerea MAI a decis desfiinţarea facultăţii-sinecură a nevestelor de poliţişti şi securişti. Comisarul şef de poliţie Emilia Mihaela Melnic a schimbat biroul de secretar-şef al Academiei de Poliţie pe cel de şef al Biroului Control Intern din cadrul instituţiei de învăţământ a MAI. Emilia Melnic este soţia influentului chestor Valentin Melnic şi o apropiată a fostului rector Veronica Stoica. Din această postură, doamna Melnic a putut să-l ajute pe Rafael Chelaru să-şi păstreze imaginea intactă în cadrul universităţii din Pădurea Băneasa, în schimbul primirii de sprijin în cadrul Consiliului de Administraţie al Academiei de Poliţie pentru proiectele bănoase şi dubioase din universitatea MAI. Surse din cadrul Academiei de Poliţie ne-au dezvăluit cum Emilia Melnic este una din susţinătoarele fidele ale decanului Facultăţii de Arhivistică. Între cei doi se pare că există legături puternice încă de pe vreme în care erau colegi de liceu.

CITEȘTE și Investigație EXCLUSIVĂ. Epigonii Securităţii (V): „Operaţiunea Hŭrrem”. Culisele unui plagiat despre care nu vorbește nimeni

În ultimii ani, presa a scris pe larg despre cum Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a făcut intense verificări privind achiziţiile de la Academia de Poliţie, vizaţi fiind subcomisarul de poliţie Tiberiu Petre Bejan şi comisarul şef de poliţie Emilia Mihaela Melnic, ori despre concursurile aranjate şi detaşările doamnei Melnic.

La începutul lunii martie 2021, ministrul de interne a împuternicit la conducerea Academiei de Poliție un plagiator. La rândul său, David Ungureanu, noul rector, i-a împuternicit ca prorectori și decani pe alți plagiatori sau complici ai acestora. Ministrul Lucian Bode afirmă că doreşte să reformeze sistemul, dar face restaurație, contribuind la macularea sistemului, perpetuarea şi multiplicarea incompetenței și imposturii în sistemul de învăţământ superior din România. David Ungureanu, a plagiat în cele două teze de doctorat, de unde şi titlu anchetei jurnalistei Emilia Şercan: „Un rector. Două doctorate. Două plagiate” (vezi AICI).

Emilia Şercan a ajuns la concluzia că „David Ungureanu, noul rector, este unul dintre cei câțiva profesori din Academia de Poliție care i s-au raliat lui Mihăilă, anul trecut, în războiul pe care acesta l-a deschis cu secretarul de stat Bogdan Despescu după revocarea din funcția de rector. Din același grup mai fac parte Bogdan Ţonea și Cristian Eduard Ștefan, proaspăt numiți prorectori, dar și Marin-Claudiu Ţupulan și Cătălin Vasile, împuterniciți și ei decani la Facultatea de Poliție, respectiv la cea de Jandarmi. Cu toții au probleme de etică academică.”

Surse din cadrul universităţii Ministerului de Interne ne-au declarat că din grupul care a preluat conducerea Academiei de Poliţie face parte şi Rafael Dorian Chelaru, decanul Facultăţii de Arhivistică şi unul dintre apropiaţii lui Bogdan Ţonea. Cei doi au fost văzuţi frecvent împreună şi au pus la cale chiar un plan prin care Chelaru, cu sprijinul unei grupări influente din conducerea Universităţii Bucureşti, ar putea să pună presiune asupra Emiliei Şercan, dar şi asupra CNATDCU şi CMU. În cazul în care planul celor doi ar da rezultatele anticipate, Bogdan Ţonea ar fi împuternicit rector al Academiei de Poliţie şi Rafael Chelaru ar urma să fie recompensat cu un post de prorector al acelei instituţii, responsabil cu partea de învățământ şi cercetare.

Pe parcursul acestui an universitar, studenţii Facultăţii de Arhivistică îşi desfăşoară cursurile în regim on-line şi a fost nevoie de intervenţia noastră pentru ca lector univ. dr. Iulia Cheşcă să accepte predarea audio-video pe platformele digitale. Sursele noastre spun că până la sfârşitul lunii noiembrie 2020 s-a limitat doar la a viziona seriale turceşti în propriul birou şi a bârfi, pe teme de dietă şi medicină, cu secretara sa favorită. 

„Epigonii Securităţii” au inventat culmea Arhivisticii: Pompierii pregătesc generaţiile viitoare de arhivişti!

O chestiune gravă o constituie lipsa calificării resursei umane care susţine cursurile de la Facultatea de Arhivistică. Politica de cadre şi şirul interminabil de scandaluri prin care trece universitatea din pădurea Băneasa au îndepărtat persoanele competente din mediul arhivisticii Româneşti de la Facultatea de Arhivistică. S-a ajuns la situaţii hilare, precum cea a suplinirii „cu specialişti” din interiorul Academiei de Poliţie. Liviu Bălănescu, conferenţiar univ. dr. la Facultatea de Pompieri din Academia de Poliţie, a ajuns să figureze în dreptul cursurilor de Arhivarea electronică a documentelor şi Sisteme de arhivare electronică. În realitate, cadrul didactic de la Facultatea de Pompieri nu a susţinut niciun curs până în acest moment, limitându-se doar la a examina studenţii pe semestrul I. 

Organizarea examenelor de licenţă a devenit o corvoadă pentru Facultatea de Arhivistică, încălcând până şi metodologia la proba 1 (scris), când au calculat medii în loc de suma punctajelor sau au modificat regulamentele în timpul anului universitar.

Nemulţumiţi de dezvăluirile în premieră ale Podul.ro, s-a trecut la acţiuni de spălare a imaginii facultăţii. Profesorul Ioan Scurtu, întemeietorul studiilor universitare arhivistice în cadrul MAI, a pornit o campanie de dezinformare în mass-media. Scurtu încearcă reabilitarea imaginii Facultăţii de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie. În articolele din presă şi interviurile de la Radio România Actualităţi, a afirmat că la specializarea Arhivistică de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca nu se studiază limbile de izvoare şi paleografiile aferente (vezi AICI şi AICI). O minciună din seria celor cu care Ioan Scurtu a devenit arhicunoscut pentru slugărnicia faţă de regimul Ion Iliescu. O simplă privire pe site-ul Facultăţii clujene de Istorie şi Filosofie, la secţiunea ”Orare”, demonstrează contrariul afirmaţiilor profesorului Scurtu.

Vom reveni cu înregistrări în care Iulia Cheşcă, decan la acea vreme, îşi propunea secretara, doctor în Istorie, pentru un post de lector, cu specializare (doctorat!) de inginerie informatică, chiar în perioada în care plagiatorul Adrian Iacob, fost rector la Academia de Poliţie, era interceptat în perimetrul Facultăţii de Arhivistică. 

Rămâne de văzut dacă studiul Arhivisticii în cadrul MAI o să aibă soarta Elodiei.

Noi dezvăluiri și detalii, în curând pe Podul.ro.