"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Curtea de Apel Oradea i-a achitat definitiv pe fostul lider PSD Satu Mare, Mircea Govor, pe fostul senator PSD, Valer Marian, și pe omul de afaceri Mirel Vlas. Sentința de achitare vine după ce, în luna decembrie 2019, Tribunalul Satu Mare l-a condamnat pe Mircea Govor la doi ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj. În anul 2016, ÎCCJ a exclus din dosar toate interceptările realizate cu ajutorul SRI.
Curtea de Apel Oradea a desființat sentința Tribunalului Satu Mare prin care Govor a fost condamnat la 2 ani de închisoare și l-a achitat pe acesta în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală – fapta nu este prevăzută de legea penală. Instanța de apel a înlăturat definitiv și dispoziția de confiscare specială de la Govor a sumei de 124.800 de lei și a ridicat sechestrul asigurator asupra unor bunuri deținute de acesta. Mircea Govor a mai fost acuzat de DNA pentru alte două fapte de șantaj, dar a fost achitat, în primă instanță, de Tribunalul Satu Mare.
Acuzațiile DNA: "1. În perioada aprilie-mai 2010, inculpatul Govor Mircea Vasile, folosindu-se de influența pe care o avea asupra unei publicații cotidiene locale, în prezența inculpatului Vlas Mirel, administrator al unei societăți comerciale, a amenințat un avocat din Baroul Satu Mare că, în ziarul respectiv, vor apărea mai multe articole compromițătoare ce vor avea ca obiect darea în vileag a modalității pretins frauduloase prin care firma avocatului ar fi obținut mai multe contracte de consultanță juridică cu diferite entități publice.
În continuare, inculpatul Govor Mircea Vasile i-a precizat avocatului că acest lucru nu se va întâmpla dacă va favoriza societatea omului de afaceri să câștige mai multe licitații publice ce se aflau în derulare în acel moment și care erau organizate de instituții cu care firma avocatului avea contract de consultanță juridică pe linia achizițiilor publice.
Această conduită a creat o stare de temere avocatului respectiv care, în final, a acceptat o solicitare alternativă formulată de inculpatul Govor Mircea Vasile, respectiv în a-i determina pe administratorii a două societăți comerciale care câștigaseră o licitație privind o lucrare publică în valoare de 21.383.650 lei (lucrare care se dorea a fi atribuită în favoarea lui Vlas Mirel), să vireze suma totală de 124.800 lei în contul unei alte societăți controlate de inculpat.
Acest fapt a avut ca și consecință oprirea oricărui articol denigrator în publicația respectivă la adresa avocatului.
2. În perioada noiembrie-decembrie 2010, inculpatul Govor Mircea Vasile, beneficiind de ajutorul inculpatului Valer Marian și folosindu-se de influența pe care o aveau asupra aceleiași publicații, a impus, prin intermediul redactorilor, declanșarea unei campanii mediatice denigratoare la adresa unui primar de comună.
Scopul urmărit de inculpat a fost acela de a-l constrânge pe edil să intervină pe lângă membrii comisiei de licitație, cu privire la o lucrare finanțată din fonduri europene cu o valoare estimativă de 9.882.426 lei, în vederea atribuirii acesteia în favoarea firmei administrate de inculpatul Vlas Mirel.
3. În perioada august-septembrie 2013, inculpatul Govor Mircea Vasile, folosindu-și autoritatea și influența deținute de calitate de președinte al organizației județene a unui partid politic și vicepreședinte al Consiliului Județean Satu Mare, precum și de influența pe care o avea asupra aceleiași publicații cotidiene locale, a constrâns un inspector șef interimar al ITM Satu Mare, pentru ca acesta, în exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu, să interzică inspectorilor de muncă din subordine să aplice sancțiuni contravenționale persoanelor agreate politic de Govor Mircea Vasile(în speță, primarii din același partid cu el, din județul Satu Mare).
Constrângerea a constat în proferarea unor amenințări directe cu destituirea din funcție, în publicarea unor articole denigratoare în presă, respectiv în efectuarea unei vizite de lucru de către Inspectorul General de Stat în Inspecția Muncii, la solicitarea inculpatului.
Scopul urmărit de inculpat, pe lângă obținerea unui folos pentru altul, (neaplicarea unor amenzi primarilor agreați în cazul constatării unor abateri pe linia relațiilor de muncă de către inspectorii ITM), a vizat trei paliere:
- de a asigura un folos nepatrimonial pentru sine, în sensul de a dobândi, în fața membrilor partidului pe care îl conducea de puțin timp, o reputație de un bun președinte, capabil să apere interesele lor în cazul în care aceștia ar fi sancționați de instituțiile deconcentrate,
- de a-și subordona instituția publică respectivă intereselor sale patrimoniale, în contextul în care Govor Mircea Vasile și familia sa dețineau mai multe societăți comerciale care aveau angajați.
- de a obține un folos material pentru altul (neaplicarea unor amenzi primarilor de aceeași culoare politică în cazul constatării unor abateri pe linia relațiilor de muncă de către inspectorii ITM).
În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpatului Govor Mircea Vasile, până la concurența sumei de 124.800 lei".
În acest context, fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, i-a solicitat șefei Senatului, Anca Paliu Dragu, să ceară introducerea pe ordinea de zi a proiectului de lege care prevede că înregistrările "rezultate din activităţile specifice serviciilor de informaţii" pot fi mijloace de probă în procesul penal. Senatul este cameră decizională în cazul respectivului proiect de lege.
"Încă un dosar cade în instanță pentru că probele au fost eliminate în baza deciziei CCR deși au fost obținute legal în baza unui mandat dat de un judecător de la Înalta Curte! Poate totuși se adoptă legea care este acum în Senat și care permite menținerea acestor probe. Poate se deranjează conducerea Senatului să solicite introducerea pe ordinea de zi a acestei legi și să fie adoptată până când nu o să fie închise toate dosarele folosind această "rețetă" de eliminare a probelor!", a scris Birchall pe Facebook.
Camera Deputaților, în calitate de prim for sesizat, a adoptat tacit pe 17 noiembrie 2020 propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, iniţiată de deputaţii PNL Cătălin Predoiu, Gabriel Andronache şi Cristina Trăilă. Proiectul de lege prevede că înregistrările "rezultate din activităţile specifice serviciilor de informaţii" pot fi mijloace de probă în procesul penal, cu condiţia ca prin lege să fie reglementată o procedură clară şi adecvată, care să permită verificarea efectivă a legalităţii lor, atât a mijlocului de probă, cât şi a procedeului probatoriu prin care au fost obţinute.
Chestionat pe 5 ianuarie 2021, într-un interviu pentu Hotnews, dacă înregistrările obținute de SRI ar trebui să fie uzitate drept probe în procesele penale, ministrul Justiției, Stelian Ion, a fost de acord cu un asemenea resort juridic, cu precizarea că Serviciul Român de Informații nu poate face urmărire penală, însă, în situațiile în care înregistrările de care dispune SRI nu se pot obține și de către procurori, atunci acestea ar trebui folosite drept probe. De asemenea, ministrul Justiției a vorbit și despre pârghiile prin care se vor evita presupusele abuzuri ce ar fi generate de capacitatea SRI de a furniza probe, abuzuri mult clamate ani în șir de propaganda PSD.
Jurnalist: Considerați că înregistrările obținute de SRI ar trebui să fie folosite în procesele penale? Știm de o existență a unei decizii CCR. Știm și despre un proiect de lege inițiat de fostul ministru Cătălin Predoiu.
Stelian Ion: Există mai multe variante. Inclusiv în discuția de astăzi cu doamna procuror general am abordat acest subiect. Parchetul General a venit cu o propunere. Ideea este simplă. În anumite împrejurări, SRI, ca orice altă entitate, poate surprinde anumite infracțiuni. Se pune problema de a nu avea o activitate curentă care să presupună o urmărire penală, iar lucrul acesta s-a stabilit deja. SRI nu poate face urmărire penală. Însă, în situații excepționale când se surprind infracțiuni și există anumite înregistrări irepetabile, căci poate nu va mai reuși procurorul să surprindă o conversație sau un moment așa cum s-a făcut prin acea interceptare, atunci în astfel de situații eu consider că ar trebui să servească drept probe, dar să nu se transforme, repet, într-o activitate curentă. Asta este marea discuție. Vom vedea care va fi soarta proiectului de lege la care v-ați referit, care a primit aviz negativ din partea CSM și e la Senat acum, for decizional. În condițiile în care va pica acel proiect există proiectul propus de Parchetul General. Povestea cu SRI și cu implicarea a ținut subiectul știrilor și emisiunilor timp de câțiva ani. Este clar că SRI are un alt rol. Sunt convins că lucrul acesta e înțeles și acceptat de toată lumea și că nu se va abuza în niciun fel pe viitor de acest rol.
Jurnalist: Cum se pot asigura pârghiile ca să nu se întindă mai mult decât trebuie?
Stelian Ion: Judecătorii trebuie să aibă posibilitatea să verifice legalitatea acelor probe. Acesta a fost și motivul pentru care acele probe au fost declarate practic neconstituționale. Dacă există o astfel de procedură de verificare a legalității, astfel încât magistratul să fie ultimul care își spune punctul de vedere, atunci e un filtru foarte important. Pe de altă parte, există și controlul asupra activității SRI care trebuie realizat de către Parlament, de către comisii. Pârghii sunt. Important e să fie folosite cu înțelepciune.
