"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Uniunea Europeană se pregătește să creeze un Fond de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro. O parte consistentă din acești bani este destinată modernizării, prin achiziții de echipamente performante, a punctelor de control vamal din statele-membre.
În România, trenează în Parlament, de trei ani de zile, un proiect de lege referitor la înfiinţarea Autorităţii Vamale Române (AVR), care ar mări considerabil capacitatea țării noastre de absorbție a fondurilor europene destinate modernizării vămilor.
În 2013, activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a fost supusă unei reforme de substanță în domeniul vamal.
Autoritatea Națională a Vămilor (ANV) de la acea vreme a fuzionat cu ANAF și și-a pierdut calitatea de ordonator terțiar de credite.
A fost înființată Direcția Generală a Vămilor (DGV), dar doar ca direcție de specialitate în cadrul ANAF, care a preluat direcțiile regionale vamale, birourile vamale de interior și birourile de frontieră. Acestea se regăsesc în prezent la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice.
DGV nu are nici astăzi structuri vamale teritoriale în subordine, ci are doar rol de coordonare și îndrumare metodologică a activității birourilor vamale de frontieră.
Așadar, în momentul de față, România nu are o autoritate care să gestioneze integrat activitatea vamală. Automat, acest lucru înseamnă și o mai slabă capacitate de absorbție a fondurilor europene destinate modernizării punctelor vamale, deci o insuficentă echipare cu mijloace tehnice moderne.
Acesta în condițiile în care România gestionează o mare parte a frontierei externe a Uniunii Europene. Pentru a avea un ordin de mărime, doar granița României cu Republica Moldova reprezintă 33% din totalul frontierei externe a UE (681 km din totalul de 2070 km). Acesteia i se adaugă granița cu Ucraina, Serbia și Marea Neagră.
În 2018, Comisia Europeană a propus instituirea unui nou Fond de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), în cadrul rubricii bugetare „Migrație și gestionarea frontierelor”.
Scopul fondului este de a sprijini statele-membre în vederea protejării frontierelor externe comune ale Uniunii Europene, prin îmbunătățirea performanței controalelor vamale în toate statele membre, astfel încât să se evite devierea fluxurilor de mărfuri către punctele cele mai slabe.
FGIF include două instrumente financiare: unul pentru gestionarea frontierelor și vize și unul pentru achiziția de echipamente de control vamal.
Fondul trebuia să devină operațional de la 1 ianuarie 2021, dar negocierile între statele-membre au s-au prelungit. În momentul de față s-a intrat în linie dreaptă.
Resursele financiare disponibile se ridică, potrivit Comisiei Europene, la 1,3 miliarde de euro. Aceasta este propunerea inițială, care, în mod cert, va suferi modificări la negocierile dintre statele-membre.
Suma acoperă doar o parte din deficitul de investiții, calculat pe baza estimărilor primite de la statele-membre, care se ridică la 2,3 miliarde de euro, pentru o perioadă de cinci ani.
Adoptarea unei legi prin care să se creeze o instituție integrată responsabilă cu domeniul vamal ar ajuta România să își crească capacitatea de absorbție a banilor europeni prevăzuți în FGIF.
Fostul senatorul PSD Eugen Orlando Teodorovici, fost ministru de Finanțe, a inițiat un astfel de proiect de lege privind înființarea Autorității Vamale Române.
Adoptat de Senat în data de 9 octombrie 2019, proiectul a ajuns în ziua următoare la Camera Deputaților, unde s-a blocat.
În prezent, actul normativ se află la Comisia de buget, finanțe și bănci, în așteptarea raportului de fond. Îi mai sunt necesare și alte trei avize: de la Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică și apărarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități.
Prin legea lui Eugen Teodorovici, Autoritatea Vamală Română (AVR) se va desprinde din ANAF, va avea personalitate juridică, va fi în subordinea Ministerului Finanțelor Publice și va fi finanțată de la Bugetul de stat.
Va avea, așadar, un buget propriu, prin care va putea finanța achiziția/modernizarea de echipamente, va putea să acceseze fonduri europene pentru a-și moderniza birourile vamale, în special prin FGIF.
Ne mai vorbind că va exista un management coerent al activității vamale, România urmând să se alinieze la modelul organizatoric aplicat deja în statele-membre.
Autoritatea Vamală Română (AVR) va prelua de la ANAF toate structurile pe care aceasta le-a înglobat în momentul desființării Autorității Naționale a Vămilor (ANV): Direcția Generală a Vămilor (DGV), direcțiile regionale vamale și birourile vamale de interior și de frontieră.
În ultimii ani, interesul politicienilor în promovarea acestei legi a fost destul de scăzut. Potrivit unor surse, Eugen Teodorovici, pe vremea când era ministru de Finanțe, a fost blocat chiar de premierul PSD de la acea vreme, Viorica Dăncilă, în momentul în care a vrut să promoveze o serie de ordonanțe de urgență în domeniul vamal.
Dezinteresul politicienilor se explică prin faptul că 80% din veniturile colectate de punctele vamale merg la Bugetul Uniunii Europene și doar 20% rămân la Bugetul României.
Guvernul României este interesat de adoptarea Proiectului de Lege pentru înfiinţarea Autorităţii Vamale Române, ne-au declarat surse parlamentare.
În luna ianuarie a.c, membrii Comisiei de buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, unde se află în prezent proiectul, s-au întâlnit cu ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, pentru a discuta prioritățile legislative.
Cu acest prilej, ministrul s-a arătat interesat de stadiul proiectului de lege și a recomandat adoptarea lui.
Parlamentarii au solicitat ca, înainte de dezbaterea în Comisie și întocmirea raportului pe fond, Ministerul de Finanțe să evalueze conținutul proiectului de lege și să vină cu un punct de vedere. Ministrul Alexandru Nazare a fost de acord.
Până în momentul de față, însă, răspunsul Ministerului de Finanțe nu a venit.
Președintele Comisiei de buget, finanțe și bănci, Bogdan Huțuca (PNL) ne-a precizat că, în cel mai scurt timp, va retrimite o solicitare Ministerului de Finanțe.
În funcție de acest punct de vedere, proiectul de lege va fi amendat în cadrul Comisiei de buget, finanțe și bănci, și ulterior în plenul Camerei Deputaților, înainte de a merge la promulgare.
