"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Unul dintre groparii Dosarului Revoluției, procurorul Tudor Marian, a fost propulsat la începutul anului de către procuroarea generală Gabriela Scutea în funcția de adjunct al Secției Parchetelor Militare, numire aprobată de îndată de CSM.
În data de 24 martie, Ministerul Justiției a intrat în posesia unei solicitări scrise din partea Asociației 21 Decembrie 1989, mai precis cererea 30029, pe parcursul căreia a fost prezentat un bilanț al activității procurorului militar Tudor Marian în legătură cu instrumentarea dosarelor istorice, dar și 10 august, în acest sens solicitându-se demiterea acestuia.
În anul 2010 procurorul Tudor Marian a clasat Dosarul Revoluției de la Sibiu sub pretextul prescrierii crimelor, fiind spălat de răspunderea penală și colonelul Francisc Tobă, controversatul personaj propulsat de AUR în Parlament în urma alegerilor din decembrie 2020.
Totodată, Asociația 21 Decembrie 1989 a reliefat în solicitare că Tudor Marian este cel care a clasat integral în 2015 Dosarul Revoluției invocând nelegal prescripția răspunderii penale, încălcând astfel decizia CEDO din 2011 conform căreia faptele abominabile din Decembrie 1989 se înscriu în categoria crimelor împotriva umanității, motiv pentru care nu se prescriu.
Potrivit surselor Podul.ro, în momentul în care Tudor Marian a aflat de depunerea solicitării respective la Ministerul Justiției, a formulat o cerere de pensionare ce ar urma să intre în vigoare începând cu 1 mai 2021.
De asemenea, subliniem faptul că procurorii militari Tudor Marian și Claudiu Culea sunt cei care au demarat îngroparea Dosarului 10 august, prin declinarea acestuia către DIICOT, deși instituția ultim menționată l-a solicitat doar spre studiu conform declarației procurorului-șef de la acea vreme, Felix Bănilă.
Ce declara Bănilă pentru Hotnews în data de 1 iulie 2019: "Nu am văzut ordonanța de declinare, dar am fost informat de către colegi că Secţia parchetelor militare și-a declinat către DIICOT competența pe dosarul 10 August, deși noi săptămâna trecută am cerut acest dosar doar pentru studiu, să vedem dacă există elemente de conexitate între dosarul de la Secţia parchetelor militare şi cel de la DIICOT. Noi nu am cerut declinare de competență, dar dacă dânșii așa cu considerat, să ni-l dea de tot, nu am ce să comentez".
Prezentăm un fragment din solicitarea lansată de Asociația 21 Decembrie 1989:
Redăm cele reclamate de Asociația 21 Decembrie 1989 referitor la Tudor Marian:
"În anul 2009 ”Marele Șef” al Secției Parchetelor Militare era dl. procuror militar Ion Vasilache, un procuror obscur adus special de la Ploiești de concetățeanul și prietenul său Tiberiu Nițu, numirea celor doi în funcție datorându-se traficului de influență făcut de condamnatul penal fugar Sebastian Ghiță la Victor Ponta și la alți factori de influență din serviciile secrete românești.
Domnul Vasilache a fost numit special în această funcție să oficieze îngroparea Dosarelor Revoluției, sarcină pentru îndeplinirea căreia și-a format o echipă de ”gropari”, compusă evident din procurori militari loiali, care au acceptat această ”creștinească” misiune numai în speranța că astfel vor fi și ei ”blagosloviți” cu funcții și grade militare, evident nemeritate după lege.
Nu întâmplător dl. Vasilache l-a adus ca șef al acestei echipe pe dl. procuror militar Coșneanu Gheorghe, căruia tocmai îi expiraseră cei șapte ani de detașare la M.Ap.N. unde s-a aflat” în serviciul credincios” la ministrul Oprea Gabriel.
Evident că d-nul Coșneanu, care de șapte ani nu mai știa nici măcar cum arată coperțile unui dosar penal, avea nevoie de o echipa de ”meseriași”, că doar nu se cădea să sape singur la atâtea gropi , motiv pentru care, împreuna cu dl. Vasilache, l-a racolat în această echipă și pe dl. procuror militar Tudor Marian
Ca să-i fidelizeze pe cei trei procurori militari membrii ai acestei echipe, d-nii Vasilache și Coșneanu au făcut cu cei patru subordonați ce făcuseră alții mai mari cu ei, adică i-au avansat din structurile inferioare în care lucrau la cea mai înalta structură militară din parchet, respectiv Secția Parchetelor Militare.
După această primă ”fidelizare”, i-au aruncat pe aceștia „în luptă„ , repartizându-le DOSARUL REVOLUȚIEI procurorilor Tudor Marian și altor doi colegi „de aceeași teapă”.
De exemplu, cei trei lucraseră anterior ani buni și prin D.N.A. de unde au cam fost nevoiți să plece deoarece făceau parte din categoria de procurori cu ”dosare zero”, mai pe înțelesul tuturor cei trei aveau rezultate profesionale foarte slabe.
Cei trei, proaspăt avansați și cu experiența „ dosarelor zero”, i-au „trântit” la data de 18.10.2009 o ordonanță de clasare în Dosarul Revoluției pe temeiurile ori că faptele din decembrie 1989 ale militarilor nu există , ori dacă ele ar exista sunt oricum prescrise.
Soluția era atât de proastă încât până și d-lui Vasilache i s-a făcut rușine cu ea și a realizat că cea mai bună soluție pentru el este aceea să ”paseze” dosarul la procurorii civili, dând în acest sens o nouă ordonanță prin care a infirmat „proasta” soluție a subordonaților săi și a dispus declinarea competenței în favoarea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din P.Î.C.C.J. unde dosarul a „zăcut tras pe dreapta”, timp de cinci ani fără ca nimeni să mai facă absolut nimic în el.
Revenind la dl. procuror militar Tudor Marian, ca acesta să-și spele rușinea pentru primul rateu mai sus descris, a acceptat o nouă misiune „funebră„ , care avea drept obiectiv îngroparea unui alt dosar mai mic, ce privea tot evenimentele din Decembrie 1989, dar cele petrecute în mun. Sibiu.
Sfidând legea pe față dl. procuror militar Tudor Marian a dispus astfel la data de 01.03.2010 clasarea întregii cauze penale pe motivul prescripției răspunderii penale.
Și în prezent acest dosar este clasat pe același temei al prescripției, încălcând legea penală în substanța ei dar și hotărârile C.E.D.O. prin care s-a stabilit că faptele penale săvârșite în cadrul evenimentelor din decembrie 1989 sunt imprescriptibile.
Imediat după pronunțarea acestei soluții nelegale drept recompensă dl. procuror Tudor Marian a fost numit Procuror Militar Șef al Serviciului de Resurse Umane din cadrul Secției Parchetelor Militare.
Revenim însă la Dosarul Revoluției (11/P/2014), despre care afirmam că a zăcut pur și simplu cinci ani la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din P.Î.C.C.J., precizăm că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod de Procedură Penală conform căruia acest dosar trebuia să se reîntoarcă la parchetele militare.
Dl. procuror militar Tudor Marian, autor al metodei nelegale de îngropare a unor astfel de dosare pe temeiul prescripției respective, a fost „reactivat” de același domn Vasilache, repartizându-i-se astfel din nou Dosarul Revoluției.
Ce a urmat era perfect previzibil, adică, fără să mai facă vreo anchetă, dl. procuror militar Tudor Marian a emis ordonanța din data de 14 octombrie 2015 prin care a dispus clasarea totală invocând, bineînțeles tot nelegal, prescripția răspunderii penale.
Prin Ordonanța din 5 aprilie 2015, Bogdan Licu a infirmat ordonanța de clasare și a redeschis urmărire penală în cauză, măsură confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Același procuror militar, sub oblăduirea șefului său Coșneanu, a dispus nelegal și tot „spre îngropare”, declinarea la D.I.I.C.O.T. a dosarului privind Evenimentele din 10 August 2018.
Acest dosar a fost declinat în condițiile în care D.I.I.C.O.T. ul îl ceruse doar la studiu.
Pentru această ultimă „faptă de arme” dl. procuror militar Tudor Marian a fost din nou avansat în funcția de Procuror militar șef adjunct al Secției Parchetelor Militare , funcție în care a fost propus doar cu delegare de șeful său Pițu Cătălin Ranco.
De ce oare a fost el propus „doar cu delegare”?
Răspunsul e simplu, ca să se evite astfel atît intervenția pe circuit a Ministrului Justiției dar și pe cea a Președintele României, care au atribuții legale în numirea procurorilor pe astfel de funcții, existând teama că cei doi factori decizionali nu vor fi de acord cu numirea acestuia.
A doua întrebare ar fi: de ce să-l încânte pe dl. procuror militar o astfel de numire doar pentru șase luni.?
Răspunsul îl știu deja mulți procurori din Parchetul General, în sensul că dl. procuror Tudor Marian s-a confesat de dată recentă prin parchet că scopul său este să iasă cât mai repede la pensie dintr-o funcție cât mai mare și eventual să ajungă și general, situație care ar fi de natură să-i „garnisească” mai bine pensia".
