ANIVERSARE 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România. „La mulți ani” românilor de pe ambele maluri ale Prutului!

Astăzi se împlinesc 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Actul care consfințea reîntregirea a fost semnat pe de 27 martie 1918, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Rezultatul votării a fost însoțit de aplauze și strigăte.

La 27 martie 1918, Sfatul Țării a decis cu 86 de voturi unirea cu România. Au fost 3 voturi împotriva acestei uniri, iar 36 de parlamentari s-au abținut. Acest fapt nu a împiedicat, ulterior, ca diferiți nemulțumiți să conteste caracterul democratic al adunării și corectitudinea votului. 

Evident, statul sovietic, considerându- se lezat de pierderea unei regiuni obținută prin forță, în 1812, de proaspăt înlăturatul regim țarist, a dezvoltat, în timp, o întreagă documentație „științifică”, prin care să arate caracterul pur slav al Basarabiei și al locuitorilor. Epilogul istoriografiei sovietice se regăsește astăzi în R. Moldova, unde invențiile și falsurile istorice creează confuzii și măsuri controversate la nivel continental.

Totuși, la 28 martie 1918, a doua zi după Unire, autoritățile române au luat măsura de a înștiința poporul de ceea ce s-a întâmplat. Singurul mijloc de comunicație la nivel național, la vremea respectivă, era telegraful, astfel că a fost elaborată o telegramă circulară către toți prefecții, atât de județ, cât și de poliție, prin care li s-au adus la cunoștință evenimentele din ziua precedentă și au primit sarcina de a informa populația despre acest lucru.

Astfel, primul ministru român, Alexandru Marghiloman și ministrul de război, general Constantin Hârjeu, au participat personal la manifestările de la Chișinău, unde au primit hotărârea Sfatului Țării, citită de poetul Ion Buzdugan și au asistat la o slujbă religioasă susținută de arhimandritul Gurie, viitor mitropolit în România Mare. Toate aceste activități oficiale au fost caracterizate în telegramă drept „înălțătoare și în adevăr istorice”, iar populația venită din toată regiunea a arătat „călduroase manifestații miniștrilor români și fruntașilor Basarabiei”.

Toate faptele petrecute la Chișinău trebuia aduse „pe orice cale, la cunoștința generală în întreg județul”, pentru ca fiecare român să știe că Basarabia răpită în 1812 a revenit, de bunăvoie, alături de frații ei. Semnatarul telegramei transmisă prefecților era secretarul general al Ministerului de Interne, Ion M. Mitilineu. Acesta era un vechi membru al Partidului Conservator, fiind ales, din 1899, deputat și senator în mai multe legislaturi, scrie Historia.ro

Exemplul Basarabiei a fost urmat de Bucovina și Transilvania, ultima revenind la Țara-mamă pe 1 decembrie, atunci când este sărbătorită Ziua Marii Uniri și Ziua Națională a României.

Tratatul pentru recunoașterea Unirii Basarabiei cu România s-a semnat la 28 octombrie 1920, la Paris, de Consiliul ambasadorilor Imperiului britanic, Franței, Italiei și Japoniei, pe de o parte și ai României, pe de altă parte.

Numai Rusia Sovietică (din 1922, URSS), absentă de la conferința de pace, nu a recunoscut Unirea Basarabiei cu România, dar au făcut-o, în schimb, marile puteri occidentale. (Sursa: Deschide.md)