"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Astăzi, 11 martie 2021, se împlinesc 31 de ani de când, în Piața Operei din Timișoara, regretatul George Șerban (foto sus) lansa proclamația-document care putea schimba România din temelii în cazul în care ar fi devenit literă de lege, amintește pagina de Facebook a Fundației George Coposu. Însă Proclamația de la Timișoara (al cărei Punct 8 era și încă este esențial) a fost nimicită de securiști, nomenklaturiști și de colaboratorii și oportuniștii dictaturii comuniste, laolaltă cu odraslele lor biologice și ideologice, topite în noua securitate și în clasa politică postdecembristă.
Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara: "Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viata politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară.
Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, de carnetul roșu, și ce consecințe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcții, după modelul multor țări civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Președinte al României ar putea candida și personalități marcante ale vieții culturale și științifice, fără o experiență politică deosebită.
Tot în acest context, propunem ca prima legislatură să fie de numai doi ani, timp necesar întăririi instituțiilor democratice și clarificării poziției ideologice a fiecăruia dintre multele partide apărute. De abia atunci am putea face o alegere în cunoștință de cauză, cu cărțile pe masă".
În acest context, Asociația 21 Decembrie 1989 a solicitat actualei coaliții de la putere, PNL-USRPLUS-UDMR, să reintroducă pe agendă proiectul Legii Lustrației, pentru a fi adoptat. De asemenea, Asociația 21 Decembrie 1989 i-a adresat președintelui Klaus Iohannis rugămintea de a-și exercita rolul de mediator pentru ca lustrația să se înfăptuiască.
"Scrisoare deschisă
În urmă cu 31 de ani, la 11 martie 1990 s-a lansat excepționalul document istoric „Proclamația de la Timișoara”.
Astăzi în zi aniversară a Proclamației, Asociația 21 Decembrie 1989 cere actualei coaliții parlamentare și tuturor celor care sunt conștienți că pericolul comunist, securist, încă nu a trecut, să repună pe rol proiectul Legii Lustrației.
Cerem să fie puse în acord lustrarea agenților regimului comunist cu recomandările Curții Constituționale, ale Comisiei de la Veneția și cu Hotărârile CEDO în materie.
Rugăm pe Președintele României, Excelența sa Domnul Klaus Iohannis, să medieze între puterile și instituțiile implicate în acest proces de reclădire a statului de drept.
Regimul comunist a răsturnat ordinea constituțională și a comis crime împotriva umanității în perioada 1944 - 1990!
România are dreptul la aceasta reparație morală, iar noi, cu toții avem obligația de a o înfăptui.
Consiliul Director al Asociației 21 Decembrie", au transmis revoluționarii.
