În urmă cu câțiva ani, un prieten bun a fost oprit pe stradă și întrebat ce ar face dacă s-ar trezi într-o lume fără reguli. “Primul lucru ar fi să inventez niște reguli” Răspunsul lui mi-a rămas în minte de atunci și îl folosesc în multe discuții și dezbateri. E destul de simplu - regulile, legile există pentru a ne ajuta, pentru a ne proteja viața, integritatea și proprietatea, pentru a da stabilitate și predictibilitate vieților nostre. Pentru a ne da posibilitatea să ne urmărim fericirea.
Undeva, cândva, probabil din cauza unor legi proaste, determinate de interese private, sau din cauză că regulile au devenit mult prea dificil de respectat, stufoase ăi greoaie, românii, sau cel puțin o parte consistentă a lor, și-au pierdut încrederea în reguli, nu le mai văd rolul și nu mai au nicio apetență să le respecte.
De unde concluziile astea? Zilele trecute 45 de studenți la drept au fost exmatriculați pentru că au copiat. Pot fi de acord că sancțiunea e foarte dură și nu prea ajută, dar asta e prevăzută de regulamentele facultății. La dezbaterea și votarea bugetului de stat, colegii mei de la USR PLUS au filmat mai mulți deputați și senatori care votau la mai multe aparate, foarte împăcați cu ei înșiși. Pot fi de acord că sancțiunea avertismentului verbal e prea blândă și nu ajută, dar asta e sancțiunea prevăzută de Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Da, vom cere aplicarea regulamentului și vom face și propuneri de modificare a regulamentelor, în așa fel încât sancțiunile să și însemne ceva, dar problema societății românești rămâne.
Dacă stai să îi asculți sau să îi citești, toți românii își doresc o societate corectă, bazată pe reguli, dar pare că nu își asumă asta deloc. Nu vom avea schimbarea despre care vorbim și pe care ne-o dorim decât atunci când ne vom asuma cu toții să respectam regulile pe care le stabilim împreună, când nu vom mai folosi scurtături și când vom înțelege din nou că regulile sunt menite să ne ajute și să ne sprijine.