Eurodeputatul USRPLUS Vlad Gheorghe, unul dintre protestatarii pașnici agresați de jandarmi pe 10 august 2018, în Piața Victoriei, a oferit detalii, într-un interviu acordat redacției Podul.ro, în legătură cu demersul pe care-l va face împotriva statului român la CEDO, alături de mai multe victime și ONG-uri, pe fondul anchetei deficitare din Dosarul 10 august, care a dus la sentința Tribunalului București de a-l clasa.
Europarlamentarul, jurist de profesie, a subliniat că va încerca să grăbească cât mai mult demersurile la CEDO pentru a forța statul român să redeschidă Dosarul 10 august, întrucât există riscul prescrierii faptelor, justiția din România având la activ nenumărate tergiversări. Vlad Gheorghe a precizat că în cel mai bun caz CEDO va veni cu o decizie în 2 ani.
Mai mult decât atât, europarlamentarul a reliefat că există posibilitatea ca Tribunalul București să fi clasat Dosarul 10 august din pricina instrumentării defectuoase de la DIICOT, motivarea sentinței urmând să permită tragerea unor concluzii clare. În cazul în care Tribunalul București va enumera în motivarea sentinței o serie de erori procedurale ale procurorilor de la DIICOT, Vlad Gheorghe a atras atenția că atât procurorul de caz Doru Stoica, care a clasat Dosarul 10 august, dar și Giorgiana Hosu, șefa DIICOT care a infirmat clasarea, vor putea fi trași la răspundere din punct de vedere penal, nu doar disciplinar.
Redăm interviul integral:
Reporter: S-ar putea obține la CEDO judecarea cu prioritate a plângerii pe care o depuneți împotriva statului român în legătură cu instrumentarea deficitară a Dosarului 10 august?
Vlad Gheorghe: Vom încerca să ducem acest demers cât mai repede posibil. Alaltăieri am primit vestea absolut incredibilă cu privire la închiderea dosarului. Acum, este de muncit din punct de vedere administrativ pentru a strânge oamenii care au depus plângeri, care sunt deciși să meargă mai departe, pentru a discuta cu celelalte asociații din societatea civilă care au anunțat și ele că vor să facă acest demers la CEDO și pentru a ne coordona. Desigur, fiecare poate să facă ce dorește, dar trebuie să știm unii de alții și să lucrăm împreună. Da, vom solicita o procedură cât mai urgentă, dar trebuie să vedem ce argumente avem în acest sens în afară de cele absolut evidente pe care le știe toată lumea. Trebuie să primim și să studiem cât mai repede motivarea deciziei de alaltăieri și, totodată, să vedem când și cum vom avea acces la dosar. Noi, victimele, o mare parte dintre noi, nu au avut acces la dosar. Nu cunosc nicio victimă care să fi avut acces la dosar. La DIICOT a fost făcut dosarul într-un asemenea mod încât noi să nu putem ști ce se întâmplă și să nu putem interveni. Privind înapoi, pare că lucrurile au fost premeditate în acest sens.
Reporter: Care ar urma să fie finalitatea demersului la CEDO? Întreb această chestiune mai ales din perspectiva existenței riscului ca faptele abominabile comise de autorități pe 10 august 2018 să se prescrie.
Vlad Gheorghe: Putem obține rejudecarea. Acesta este scopul acțiunii la CEDO, obligarea statului român pentru a redeschide ancheta. Dar da, ați intuit corect, este o cursă contra cronometru. Au trecut deja niște ani de la fapte, vor mai trece câțiva ani, iar în cel mai bun scenariu vor trece 2 ani până la pronunțarea deciziei CEDO. După aceea dosarul va trebui redeschis tot de autoritățile române, ceea ce mai înseamnă câțiva ani cel puțin cu tot cu judecată. Țelul nostru principal e să facem cumva ca lucrurile să se miște repede până într-o eventuală prescripție, căci de câștigat la CEDO suntem absolut convinși că o vom face. Întrebarea e doar când.
Reporter: În situația în care lucrurile nu se mișcă îndeajuns de repede am putea vorbi doar despre o victorie simbolică la CEDO?
Vlad Gheorghe: Nu putem să vorbim în acest moment că va fi doar o victorie simbolică. Am toată încrederea că vom reuși să ne mișcăm până în termenul de prescripție. Este într-adevăr un pericol legat de termenul de prescripție, așa cum din păcate există un pericol cu foarte multe dintre dosarele și acțiunile din instanțele românești. Tot timpul există acest risc al prescripției pentru că lucrurile se mișcă foarte încet. Mă gândesc că poate și acesta a fost unul dintre calculele tergiversării, ca un backup, ca niște măsuri de siguranță ale lor, pentru a reuși să tragă de timp pentru a scăpa de răspunderea penală. Ne uităm zilele acestea, chiar alaltăieri s-a dat o sentință în dosarul finanțării campaniei din 2009. Au fost fapte constatate în instanță la mai mult de 10 ani distanță față de momentul în care s-au comis. Din păcate este practica uzuală în justiția din România, dar ceea ce au înțeles infractorii, mai ales cei cu funcții înalte, este că până la urmă tot vine scadența. Și cei care și-au primit alaltăieri pedepsele cu executare se credeau Dumnezei în urmă cu 10 ani, iar acum fug de cătușe. Am încredere că și cei care se cred astăzi Dumnezei, din Jandarmerie și din structurile de forță care se bucură în urma acestei victorii, vor fugi de cătușe peste câțiva ani.
Reporter: Există probleme în raportarea statului român la CEDO? Au existat decizii la CEDO și în privința dosarelor istorice, al Revoluției și al Mineriadei, dar parcursul ultimilor ani ne arată că lucrurile merg contrar recomandărilor forului european.
Vlad Gheorghe: Cred că diferența este făcută mai mult de data comiterii faptelor și de modalitățile de probă. Dacă pentru dosarele pe care le-ați menționat este foarte greu să se mai obțină acum un probatoriu nou, neafectat de vicii, și se merge pe un probatoriu foarte vechi, care este afectat de vicii și aici e în opinia mea marea problemă cu respectivele dosare, în ceea ce privește Dosarul 10 august nu avem această problemă. E o diferență esențială. Avem niște probe valabile, încă neafectate foarte mult de timp, avem foarte multe mărturii disponibile, foarte multe înregistrări audio-video, lucruri care nu au cum să dispară și nu se vor perima. Ne va fi mult mai ușor decât în cazul Dosarului Revoluției, respectiv al Mineriadei.
Reporter: Care au fost principalele momente ale tergiversării anchetei din Dosarul 10 august?
Vlad Gheorghe: Fără îndoială la DIICOT a fost problema. Am o bănuială și aștept cu mare interes motivarea deciziei instanței ca nu cumva să fie niște vicii de procedură în dosarul de la DIICOT, care să ducă la respectiva hotărâre a judecătorilor. Din momentul în care jandarmii au depus acea plângere absolut fantasmagorică cu privire la o eventuală lovitură de stat s-a pus în mișcare un mecanism. Nu poți să nu observi uitându-te în urmă. Dacă spuneam acest lucru atunci poate că era o exagerare, dar acum uitându-te în urmă nu poți decât să constați ceea ce s-a întâmplat, că agresorii, jandarmii, au depus o plângere, plângere care a primit brusc prioritate față de 1000 de plângeri ale victimelor. Apoi, DIICOT, parchetul la care jandarmii au depus plângerea, a luat pur și simplu cu forța dosarul de la parchetul unde erau audiate victimele, iar ulterior tot DIICOT a spus că agresorii nu sunt de vină, ci victimele. Procurorul care a zis acest lucru a plecat imediat din sistem la adăpostul unei pensii speciale, după care tot DIICOT a împachetat atât de frumos dosarul încât a pierdut cu grație în instanță. Or, dacă toate aceste lucruri sunt niște coincidențe să mă ierte Dumnezeu, dar sunt mult prea multe.
Reporter: În sensul celor spuse de dvs., vreau să amintesc că Giorgiana Hosu a trimis infirmarea clasării Dosarului 10 august la Curtea de Apel București, deși ar fi trebuit la Tribunalul București.
Vlad Gheorghe: Face parte din împachetarea făcută de DIICOT la care mă refeream mai devreme. Sunt mai multe probleme procedurale. În tot acest timp s-a făcut ping-pong cu dosarul pentru că teoretic nu au știut unde să-l trimită, lucru pe care nu-l cred la acest nivel. Cred că putem să discutăm și despre o posibilă răspundere penală dacă vor reieși toate aceste erori, neforțate în opinia mea, din motivarea deciziei Tribunalului București. Dacă judecătorii vor enumera o serie de erori procedurale ale procurorilor de la DIICOT, eu cred că asta constituie niște indicii absolut clare că s-a întâmplat ceva absolut în neregulă acolo, iar astfel e o chestiune care depășește zona disciplinară și trebuie să intre în zona penală.
Reporter: Așadar, ar putea fi vizați Doru Stoica și Giorgiana Hosu de o astfel de răspundere penală?
Vlad Gheorghe: Da, în funcție de ce concluzii ies din analiza acestui dosar, aflat acum la sfârșit.