Surse din USR au reclamat pentru publicația Adevărul că propunerea lui Dan Barna pentru funcția de subprefect de Mehedinți nu respectă toate criteriile de integritate. Președintele USR Mehedinți, Claudiu Chiriac, omul pe care Dan Barna îl vrea subprefect, a avut o condamnare cu suspendare de un an în 2004, după ce a accidentat un bătrân pe trecerea de pietoni, potrivit unor surse din partid.
Pus să comenteze la B1TV cum este posibil ca USR să susțină un asemenea individ, deputatul userist Cristian Seidler a precizat că omul pe care Barna îl vrea subprefect de Mehedinți s-a reabilitat.
Seidler: Nu știu problema de acolo. Persoana despre care spuneți când ar fi fost reabilitată?
Moderatoare: Nu știu când a fost reabilitată, pentru că e în funcție de maximul de pedeapsă. Bănuiesc că așa se calculează.
Seidler: Înțeleg că a fost o condamnare din 2004. Cu siguranță până în 2010 a fost reabilitat. În inițiativa Fără Penali în Funcții Publice se spune clar că până la reabilitare (nu se pot ocupa funcții publice - n.red.). Dânsul de peste 10 ani de zile este reabilitat.
Moderatoare: Ați introdus un amendament.
Seidler: Așa a fost de la bun început.
Ce prevede inițiativa Fără Penali în Funcții Publice în legătură cu reabilitarea: "Interzicerea ocupării de funcții publice alese pentru persoanele condamnate penal care nu s-au reabilitat. (...) În acord cu toate principiile generale și speciale enunțate mai sus, propunem revizuirea Constituției în sensul completării art. 37 cu un nou alineat, alin. (3), prin care cetățenii condamnați definitiv la o pedeapsă privativă de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție să nu mai poată fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, până la intervenirea unei situații care înlătură această consecință extrapenală a condamnării (n.r. reabilitarea, amnistia, dezincriminarea), reglementată prin lege organică. (...) Măsura (Fără Penali în Funcții Publice - n.red.) nu se aplică pentru întreaga durată a vieții condamnaților, fiind în mod expres limitată până la intervenirea unei situații care, potrivit legii organice, înlătură această consecință extrapenală a condamnării; aceste situații sunt în prezent dezincriminarea faptei, amnistia postcondamnatorie și reabilitarea, aceasta din urmă putând fi de drept (care operează în temeiul legii, dacă persoana condamnată la pedeapsa amenzii sau a închisorii de până la 2 ani nu săvârșește o altă infracțiune în decurs de 3 ani de la data executării pedepsei) și judecătorească (care se dispune la cerere, prin hotărâre judecătorească, dacă persoana condamnată la pedeapsa închisorii cuprinse între 2 ani și 25 de ani nu săvârșește o altă infracțiune în decurs de 4 până la 10 ani de la data executării pedepsei)".