Tensiuni între Grecia și Turcia. Grecii NU au aprobat ridicarea celei de-a doua moschei, în timp ce prima a fost inaugurată după o lungă întârziere

Una dintre țările europene cu o veche comunitate turcă, Grecia, a fost mult timp singura țară europeană fără nicio moschee deschisă pentru cultul public, prima de acest fel apărând abia anul trecut, în noiembrie, la Atena, după 14 ani de întârziere birocratică. Musulmanii turci și de altă naționalitate participau și participă la serviciile de cult în numeroase moschei improvizate în apartamente, în subsoluri ori în hale, create în ultimii ani pentru a satisface nevoile spirituale ale comunității lor, în timp ce autoritățile au refuzat în continuu deschiderea oricărui locaș de cult pentru ei. 

După deschiderea moscheii din Atena, musulmanii turci au așteptat un răspuns și pentru aprobarea ridicării unei moschei în Salonic, după ce au pregătit doi ani documentele necesare și primirea tuturor autorizațiilor. Fundația pentru Cultură Educațională a Musulmanilor Macedonia-Tracia a fost organizația care a depus cererea formală pentru spațiul de rugăciune, dar solicitarea a fost respinsă săptămâna aceasta de Ministerul Educației și Religiei din Grecia, după ce a fost invocată lipsa unor documente și detalii tehnice suplimentare.  

Membrii fundației au declarat imediat după primirea răspunsului nefavorabil că negarea unui spațiu oficial de rugăciune în Salonic, de către autoritățile de la Atena, înseamnă că musulmanii din regiune sunt obligați să se roage pe străzi. „Grecia, care nu deschide moscheile existente, nu le indică musulmanilor un alt loc de închinare. Cererile de a ne închina în fundația noastră au fost respinse cu scuze, în afara reglementărilor legale”, a declarat un membru al fundației pentru publicația turcă Daily Sabah.

Ankara a condamnat de mai mult timp Atena pentru ceea ce numește că ar fi negarea drepturilor comunității sale musulmane și turcești, inclusiv pentru refuzul de a recunoaște muftii aleși ai comunității musulmane și abordarea de a lăsa moscheile istorice să devină ruine, spun jurnaliștii de la Ahval News.

Tratatul de pace de la Lausanne din 1923 a stabilit un echilibru între drepturile religioase ale etnicilor turci din vestul Traciei și cele ale comunității ortodoxe grecești din Istanbul, dar, spun turcii, în timp ce Ankara permite ortodocșilor greci din Istanbul să își aleagă liderii religioși, Atena refuză să recunoască muftii aleși de comunitatea etnică turcă.  

Adevărul este însă că turcii fac, la rândul lor, o mulțime de probleme bisericilor comunităților creștine, cât și Patriarhiei Ecumenice, care a avut sediul în Constantinopol cu mult înainte ca turcii să se fi apropiat de pământurile fostului Imperiu Bizantin, unde este așezată Turcia de câteva sute de ani. Iar faptul că Ankara folosește comunitățile musulmane turcești din afara țării ca baze ale serviciilor sale de informații, nu ajută deloc cauza musulmanilor din Grecia.