Fostul consilier al premierului României, liberalul Tănase Stamule, a condamnat luni, 22 februarie, decizia luată în premieră de Ministerul Economiei de a nu finanța din bani publici participarea companiilor românești la târguri internaționale cu scopul de a se promova. Stamule a precizat că târgurile internaționale sunt destinate mai ales companiilor mici și mijlocii care nu au resurse pentru a-și face marketing internațional. Totodată, liberalul a menționat că "toate țările subvenționează cu minim 50% participarea IMM-urilor lor la târgurile internaționale".
"Observ iar o falsă dezbatere publică provenită din zona Ministerului Economiei legată de participarea companiilor românești la târgurile internaționale și costurile generate de aceste participări.
Aș vrea să clarific de la început că aceste programe sunt dedicate companiilor mici și mijlocii care nu au resurse pentru a-și face marketing internațional sau de a avea o forță internațională de vânzări. Toate țările dezvoltate subvenționează participarea la aceste târguri, iar Germania de exemplu plătește câteva sute de milioane de Euro pe an pentru că standul “Made în Germany” să arate cel mai bine și să ofere cele mai bune condiții companiilor sale.
Marile târguri pentru cine nu știe sunt în orașe mari, scumpe și care au capacitatea logistică de a acomoda sute de mii de vizitatori pe o perioadă scurtă, veniți din toată lumea. Dubai, Las Vegas, Hong Kong, Koln, Munchen, Paris sau Florența sunt doar câteva din orașele care găzduiesc aceste evenimente. În cadrul unui târg vin mii de potențiali clienți la standurile companiilor, indiferent de țară și se fac o grămadă de afaceri.
În general, o țară, închiriază minim 500 de mp, iar unele țări închiriază mii de metri pătrați pentru a-și promova companiile. Înainte să se arunce cu noroi în prețul de închiriere a pavilioanelor de la Koln sau din alte orașe cred că mai bine ar trebui să se pună următoarele întrebări:
1. Câte companii romanești participă la aceste evenimente?
2. Câte dintre acestea sunt IMM-uri?
3. Cât este metrul patrat pe zi de închiriat la aceste târguri?
4. Care e diferență de preț intre standurile centrale și cele de la margine?
5. Cât costă amenajarea pe metru patrat a standurilor?
6. Care e creșterea de cifră de afaceri a companiilor care au participat în trecut la aceste târguri?
7. Plătește România mai scump decât alte țări aceste servicii?
Aruncarea de fumigene în spațial public nu este o atitudine sănătoasă iar punerea sub semnul întrebării a participării IMM-urilor românești la aceste târguri este cel puțîn caraghioasă. Ne lăudam că firmele noastre nu s-au închis în timpul pandemiei însă nu vrem să le ajutăm să vândă pe piețe internaționale. Desi cu restricții, multe din aceste târguri s-a ținut și anul trecut iar anul aceste cele mai multe vor să își desfășoare activitatea în condiții sigure dar normale.
P.S. Înainte să fac această postare am analizat site-urile ministerelor economiei din mai multe țări ale UE. Toate țările subvenționează cu minim 50% participarea IMM-urilor lor la târgurile internaționale, multe state din vest având bugete uriașe pentru așa ceva. Din ce știu de acum câțiva ani, România plătea chiria și amenajarea pavilioanelor cât și transportul mărfurilor la târg. Firmele trebuiau să își plătească transportul, cazarea și mesele", a scris Stamule pe Facebook.
Într-un răspuns oferit Podul.ro, Ministerul Economiei a transmis luni, 22 februarie, că participarea firmelor la târgurile internaționale nu trebuie să se mai facă în baza unor finanțări a căror sursă sunt banii cetățenilor.
"Ministerul Economiei nu a interzis participarea firmelor românești la târgurile internaționale. Doar urmărim ca aceste participări să nu se mai facă pe banii contribuabililor. E important de știut că, chiar în aceste zile, suntem aproape de o soluție administrativă, astfel încât prezența firmelor românești la târgurile din străinătate să nu mai treacă prin decizii orientate ale unor politicieni, cum s-a întâmplat până azi", a transmis Ministerul Economiei.
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a prezentat, de altfel, pe 3 februarie 2021, o serie de date privind suma alocată participării firmelor la respectivele târguri internaționale. Potrivit documentelor prezentate ulterior de Ministerul Economiei, cea mai costisitoare expoziție plătită de statul român a fost cea de la Köln, care a costat 2.913.074 de lei și a fost organizată în perioada 13-19 ianuarie 2020. În acest context, Năsui a precizat că cele mai mari contracte ale Ministerului Economiei au avut ca obiect participarea câtorva firme la târguri, pe banii contribuabililor, nicidecum mult așteptatele investiții. (mai multe detalii AICI)