100 de ani de la nașterea partizanului martir Toma Arnăuțoiu. Pasaje dintr-o istorie necunoscută a demnității naționale. Cum a decimat Securitatea familia Arnăuțoiu

Duminică, 14 februarie, se împlinesc nu mai puțin de 100 de ani de la nașterea partizanului Toma Arnăuțoiu, cel care avea să conducă timp de 9 ani, până la sacrificiul suprem, Grupul de rezistență anticomunistă de la Nucșoara.

După o rezistență îndelungată și îndârjită, presărată cu trădări, acte de eroism, morți dramatice și sângeroase ciocniri cu Securitatea, frații Toma și Petre Arnăuțoiu, împreună cu ceilalți 14 partizani condamnați la moarte, au fost executați la Fortul 13 Jilava, în ”Valea Piersicilor”, în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959.

(Toma Arnăuțoiu după arestare / Memorialul Sighet)

Partizanii executați în Lotul Arnăuțoiu reprezintă, prin excelență, toate segmentele umane și sociale călcate în picioare de regimul comunist: Toma Arnăuțoiu (militar de carieră), Petre Arnăuțoiu (țăran), Nicolae Andreescu (preot), Nicolae D. Bășoiu (țăran), Ion Gh. Constantinescu (preot), Ion Drăgoi (preot), Titu Jubleanu (țăran), Benone Milea (muncitor), Ion Mica (învățător), Ion Alexandru Moldoveanu (învățător), Nicolae Gheorghe Nițu (învățător), Constantin I. Popescu (țăran), Gheorghe Popescu (învățător), Ioan Săndoiu (muncitor forestier), Nicolae Ticu (cioban) și Gheorghe Tomeci (țăran). 

Având în vedere că ne aflăm în plin centenar Toma Arnăuțoiu, Podul.ro publică în integralitate capitolul dedicat familiei Arnăuțoiu din esențiala lucrare a doamnei Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, fiica martirului Toma Arnăuțoiu, ”Rezistența anticomunistă de la Nucșoara. Portrete de familii”, Editura Ars Docendi, București, 2019. De asemenea, semnalăm recenta republicare, într-o formă revăzută, a unui alt studiu necesar ce poartă semnătura Ioanei-Raluca Voicu-Arnăuțoiu: ”Luptătorii din munți. Toma Arnăuțoiu și grupul de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenției”, Editura Vremea, București, 2021.  

(Sursa foto: Silvia Colfescu, Facebook)

Să îi dăm cuvântul doamnei Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu: 

”1840 – Prima atestare a numelui Arnăuțoiu este legată de satul Nucșoara, județul Muscel. Un document referitor la biserica de lemn ridicată aici în 1809 menționează că țârcovnicul bisericii se numește Grigore Arnăuțoiu. Pisania bisericii de piatră construite pe locul bisericii de lemn menționează numele preotului Petre Arnăuțoiu. Neavând copii, acesta a înfiat un băiat, Toma, copilul unei rude din comuna Brădet. Toma Arnăuțoiu a devenit și el preot la biserica din Nucșoara.

1887 – 11 octombrie. S-a născut Ion (Iancu) Arnăuțoiu, fiul preotului Toma Arnăuțoiu și al Elenei. El a fost timp de peste 40 de ani învățător la Nucșoara, 20 de ani directorul școlii primare și inspector școlar. Pentru curajul cu care a luptat în Primul Război Mondial, a fost decorat cu Ordinul ”Steaua României”, cu Ordinul ”Coroana României” și cu ”Crucea de război”, fiind avansat la gradul de locotenent în rezervă și apoi la cel de căpitan în rezervă. 

A activat în Partidul Național Țărănesc în județul Muscel (astăzi Argeș), fiind de altfel prieten și fost coleg la Școala Normală din Câmpulung cu copreședintele partidului, Ion Mihalache. 

1914 – Ion (Iancu) Arnăuțoiu s-a căsătorit cu Laurenția Diaconescu, fiica învățătorului Petre Diaconescu (Zăvoianu) și a Ioanei, născută la 4 octombrie 1895 în comuna Berevoești, Muscel. 

1916 – S-a născut primul lor fiu, Ion (Neluț). În 1936 a fost decorat de Regele Carol al II-lea pentru contribuția sa la stingerea incendiului de la Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel. După absolvirea Școlii Militare de Cavalerie ”Regele Ferdinand”, a participat în Al Doilea Război Mondial la campania din Răsărit, cu escadronul de Vânători Călări din Dumbrăveni. A fost de mai multe ori decorat, fiind propus de opt ori pentru Ordinul ”Mihai Viteazul”. A căzut în timpul retragerii din Crimeea, la 2 februarie 1944. 

1917 – Începând cu acest an, învățătorul Ion (Iancu) Arnăuțoiu a fost unul dintre cei patru mandatari, alături de notarul Ion Moldoveanu, care au cumpărat pământ pentru țăranii din Nucșoara de la familiile Iorgulescu și Paul. Ion Arnăuțoiu girează cu propria avere achiziționarea acestor suprafețe de teren. În 1936, tot prin demersurile sale, fiind sprijinit de Ion Mihalache, satul Zboghițești împreună cu islazul sătesc, este transferat administrativ în subordinea comunei Nucșoara.

1919 – 12 aprilie. S-a născut Elena, singura fiică a lui Ion (Iancu) Arnăuțoiu și a Laurenției, Elena Arnăuțoiu (d. 2019). S-a căsătorit în 1938 cu Florea Ion (n. 1909 – d. 1998), profesor de istorie la Liceul ”Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel. Au avut împreună un fiu, Viorel (n. 1939 – d. 2017). Elena Ion s-a remarcat prin dragostea față de familie și verticalitatea morală cu care a făcut față celor două condamnări pe care le-a suferit (prima de 2 ani și două luni și a doua de 4 ani, cu confiscarea averii, după arestarea fraților ei, Toma și Petre, în 1958).

(Toma Arnăuțoiu, Maria Plop și fiica Ioana-Raluca Arnăuțoiu, născută în timpul refugierii în munți) 

1921 – 14 februarie. S-a născut Toma Arnăuțoiu, cel care avea să conducă timp de 9 ani Grupul de rezistență anticomunistă de la Nucșoara. După absolvirea Școlii Militare de Cavalerie ”Regele Ferdinand” în iunie 1944, a fost trimis pe front în Ungaria. În decembrie 1944 a fost grav rănit și decorat cu ”Coroana României”. După încheierea războiului, în iunie 1946, a fost transferat la Regimentul de Gardă Călare a Palatului Regal. În 1947 s-a căsătorit cu Elena Nițu, de care s-a despărțit doi ani mai târziu. 

În august 1947 a fost avansat la gradul de locotenent, pentru ca numai după trei zile să fie trecut în rezervă. Scoaterea sa din armată, pe criterii strict politice, după ce în scurta sa carieră de ofițer își dovedise curajul și pregătirea, a contribuit la hotărârea lui Toma Arnăuțoiu de a se opune regimului comunist.

În martie 1949 a organizat împreună cu colonelul Gheorghe Arsenescu Grupul de rezistență de la Nucșoara și a rămas liderul acestuia după ce colonelul Arsenescu, în noiembrie 1949, a părăsit grupul. Arestat în mai 1958, împreună cu Petre Arnăuțoiu și Maria Plop, Toma Arnăuțoiu a fost condamnat la moarte și executat la Jilava, pe 18 iulie 1959. 

1924 – S-a născut Anton (d. 2000), al patrulea copil al lui Ion Arnăuțoiu și al Laurenției. Absolvent al Liceului ”Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, s-a înscris la Facultatea de Drept din București. Devine și elev al Școlii de Aviație de la Pipera și în august 1944 este grav rănit la Băneasa, rămânând cu o invaliditate toată viața. Pentru curajul său a fost decorat cu medalia ”Bărbăție și Credință” și ”Crucea Serviciul Credincios”, fiind avansat la gradul de locotenent de aviație în rezervă. În 1950, la Sanatoriul Toria, a cunoscut-o pe prima sa soție, Georgeta (d. 1960) și au avut doi copii, Laurenția Georgeta (n. 1952) și Toma Anton (n. 1954). După moartea soției, s-a recăsătorit, în 1962, cu Evelina Păcuraru. 

1926 – 16 ianuarie. S-a născut Petre, fiul cel mai mic al lui Ion Arnăuțoiu și al Laurenției. După absolvirea Liceului Comercial din Câmpulung, Petre Arnăuțoiu revine în comuna natală, unde își întemeiază o gospodărie. S-a căsătorit cu Victoria Năstase și au avut doi copii, pe Ion (n. 1946) și Doru Honoriu (n. 1947 – d. 2016).

Petre Arnăuțoiu a făcut parte din Grupul de rezistență anticomunistă de la Nucșoara de la înființarea lui, în 1949. A fost arestat pe 20 mai 1958, împreună cu ultimii supraviețuitori ai grupului, și nu și-a mai revăzut niciodată soția și copiii. Petre Arnăuțoiu a fost condamnat la moarte și executat la Jilava, pe 18 iulie 1959. 

1949 – martie. Toma Arnăuțoiu a sosit la Nucșoara însoțit de colonelul Gheorghe Arsenescu, fiind găzduiți de Ion și Laurenția Arnăuțoiu. Au avut loc primele întâlniri în care s-a hotărât componența grupului de partizani și organizarea rețelei de susținători, care avea să-i ajute cu alimente, îmbrăcăminte și arme. 

1949 – iunie. Ca urmare a ciocnirii care a avut parte între partizani și un grup de militari din batalionul de trupe de Securitate trimis să anihileze activitatea grupului, Ion și Laurenția Arnăuțoiu au fost arestați (în aprilie, respectiv iunie), judecați și condamnați la câte 6 ani închisoare. După arestarea lor, casa în care locuiau a devenit Postul de Miliție al comunei (actualmente post de poliție). 

1955 – Ion Arnăuțoiu a fost eliberat din detenție. 

1956 – A fost eliberată din închisoare Laurenția Arnăuțoiu. Soților Arnăuțoiu li s-a permis să locuiască în două încăperi din casa devenită post de miliție, după ce Securitatea, pentru a-i urmări permanent, a montat microfoane în camerele lor. 

La 22 mai, în grota de la Râpele cu brazi, s-a născut Ioana, fiica lui Toma Arnăuțoiu și a Mariei Plop, membră a Grupului de rezistență din aprilie 1949. 

1958 – 20 mai. Au fost arestați ultimii supraviețuitori ai grupului, frații Arnăuțoiu și Maria Plop, care, împreună cu copilul de numai 2 ani, au fost duși la închisoarea din Pitești, unde au fost anchetați timp de un an.

Ion și Laurenția Arnăuțoiu au fost arestați pentru a doua oară. 

1959 – 4 mai. A început procesul fraților Arnăuțoiu, al Mariei Plop și al primului lot de inculpați. Aceștia au fost judecați de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare. Frații Arnăuțoiu și alți 14 inculpați au fost condamnați la moarte. 

(Zidul execuțiilor din ”Valea Piersicilor”, Fortul 13 Jilava / sursa foto: arhiva Podul.ro)

1959 – noaptea de 18 spre 19 iulie. Toma și Petre Arnăuțoiu, împreună cu ceilalți 14 condamnați la moarte, au fost executați în închisoarea Jilava. 

Ion și Laurenția Arnăuțoiu au fost condamnați la 18 ani, respectiv 10 ani de temniță grea și confiscarea averii, pentru vina de a nu-și denunța fiii.

Elena Ion Arnăuțoiu a fost condamnată la 5 ani de închisoare corecțională și confiscarea averii.

Anton Arnăuțoiu, deși nu a fost implicat în lupta fraților lui, a fost reținut și anchetat cu brutalitate de mai multe ori. 

1962 – 21 mai. Laurenția Arnăuțoiu a încetat din viață la închisoarea din Miercurea Ciuc. Pe 4 august, Ion (Iancu) Arnăuțoiu s-a stins din viață la penitenciarul din Botoșani”.