EXCLUSIV A apărat la CEDO criminalii Revoluției, iar acum Stelian Ion l-a numit în funcția de secretar general al Ministerului Justiției. Memoria celor peste 1600 de victime, pângărită și de USR

DREPTUL LA REPLICĂ OFERIT DE HORAȚIU RADU: Dosarul Revoluției. Noul secretar general al MJ răspunde acuzațiilor ce i-au fost aduse: "Am apărat numai interesele statului român"

Procurorul Horațiu Radu a fost numit secretar general al Ministerului Justiției, pentru o perioadă de șase luni, la propunerea ministrului Stelian Ion, potrivit unei decizii semnate de premierul Florin Cîțu și publicată vineri în Monitorul Oficial. Este a doua numire controversată girată direct de Stelian Ion. Prima a fost cea a avocatului Alexandru Dimitriu, cunoscut pentru că a fost concurent la "Vara Ispitelor", dar și pentru apropierea de avocatul pesedist Gheorghe Piperea. 

Revenind la Horațiu Radu, din postura de Agent Guvernamental al României la CEDO a tergiversat și blocat cu stăruință lupta Asociației 21 Decembrie 1989 de a obține un verdict esențial în legătură cu Revoluția Română și anume încadrarea juridică a evenimentelor sângeroase de atunci la fapte contra umanității. Încadrarea evenimentelor din Decembrie 1989 la crime contra umanității a adus cu sine imprescriptibilitatea faptelor, dar drumul Asociației 21 Decembrie 1989, condusă de Doru Mărieș, a fost mai mult decât dificil din pricina Agentului Guvernamental al României la CEDO, Horațiu Radu, care a ținut ascuns la sertar Dosarul Revoluției, deși forul european i-l cerea pentru soluționarea "Dosarului Asociația 21 Decembrie 1989 Vlase și Mărieș contra României I", proces în urma căruia s-a obținut încadrarea juridică la care am făcut referire anterior. Horațiu Radu ajunsese să-l mintă chiar și pe superiorul său ierarhic, ministrul de Externe Cristian Diaconescu, în ceea ce privește furnizarea documentelor către CEDO, în timp ce el ținea Dosarul Revoluției la sertar. La presiunile lui Doru Mărieș, care avea în posesie un document CEDO conform căruia Horațiu Radu nu a trimis documentele necesare pe care i le ceruse forul european, deși el pretindea că a făcut-o, acesta a recunoscut cu greu cum stătea de fapt situația într-o întâlnire la care a participat și Cristian Diaconescu, ministru de Externe la acea vreme. 

De asemenea, Doru Mărieș s-a lovit de refuzul Parchetului General de a aplica legislația europeană care prevede că părțile din proces trebuie să beneficieze de documentele din dosar. Mărieș a intrat cu dificultate în posesia Dosarului Revoluției, după mai mult de 70 de zile de greva foamei, lovindu-se de tergiversări specifice unei țări de mâna a treia atunci când vorbim despre minime standarde democratice. 

Doru Mărieș, în greva foamei, sursa foto Asociația 21 Decembrie 1989

Totodată, trebuie subliniat că Horațiu Radu, din postura de Agent Guvernamental al României la CEDO, a pledat împotriva victimelor evenimentelor sângeroase din cadrul Revoluției Române, el susținând în fața judecătorilor forului european că reclamanții, printre care dl. și dna. Vlase, al căror fiu a fost ucis la sfârșitul lunii decembrie 1989, nu au dreptate când acuză statul român de un act de justiție viciat în legătură cu aflarea adevărului juridic. Soții Vlase au atras atenția în procesul de la CEDO că o parte dintre criminalii Revoluției din 1989, aflați în poziții-cheie în statul român după Revoluție, au fost implicați în blocarea aflării adevărului juridic. În cele din urmă, soții Vlasie și Doru Mărieș au avut câștig de cauză la CEDO, în 2011, în pofida rezistenței sistematice a Agentului Guvernamental Horațiu Radu, iar faptele din Decembrie 1989 au fost încadrate la crime împotriva umanității. Redăm câteva pasaje din hotărârea CEDO din anul 2011 care relevă poziția lui Horațiu Radu, potrivit căreia justiția din țara noastră a făcut tot ce se putea pentru aflarea adevărului privitor la Revoluția Română:

Pentru o detaliere a celor prezentate mai sus, redacția Podul.ro a luat legătura cu președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Doru Mărieș, care ne-a acordat un amplu interviu pe care vi-l prezentăm în cele ce urmează:

Reporter: În 2011 ați obținut o decizie CEDO prin care crimele evenimentelor din Decembrie 1989 au fost încadrate la fapte contra umanității, devenind imprescriptibile. Cât de complicată a fost calea către un asemenea verdict? 

Doru Mărieș: Acțiunea pe care am depus-o în anul 2007 la CEDO, noi de la Asociația 21 Decembrie 1989 și subsemnatul, precum și distinsa doamnă, Vlase, al cărei copil a fost ucis la Brașov în acele zile fierbinți din Decembrie 1989, s-a concretizat în "Dosarul Asociația 21 Decembrie 1989 Vlase și Mărieș contra României I". Norocul nostru este că am convins cu probe și am obținut judecarea cu prioritate a acestui dosar. Altfel, ar fi trebuit să așteptăm 7-8 ani pentru că multitudinea de dosare de la CEDO la acel moment era una maximă, iar noi abia intrasem în UE. Concuram la numărul de acțiuni la CEDO cu Rusia și Turcia, de asemenea state care au mari probleme în punerea în aplicare a deciziilor forului european. Odată cu obținerea judecării cu prioritate s-a trecut la faza următoare, s-au demarat negocierile cu Guvernul României. Problema Asociației 21 Decembrie privea lipsa documentelor pe principiul armei egale. În România la acel moment procurorii refuzau să pună la dispoziția părților documentele aflate într-un dosar în cercetare. Procurorii refuzau să aplice legea europeană. 

Reporter: Cine erau acei procurori care refuzau aplicarea legislației europene?

Doru Mărieș: Întotdeauna încălcarea legii pleacă pe orizontală, de la capii instituției, la acel moment Codruța Kovesi procuror general, Marius Iacob prim-adjunct al procurorului general și Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general, care refuzau cu îndârjire furnizarea unei copii a Dosarului Revoluției conform solicitării CEDO. 

Reporter: De ce exista această reticență în furnizarea documentelor din dosare? 

Doru Mărieș: La ordin și sper să înțelegeți cu privire la toți trei. Ca exemplu, am solicitat CSM în 2009, în timp ce mă aflam în greva foamei, să exprim un punct de vedere cu privire la sintagma "a pune la dispoziție". CEDO solicitase să ne fie puse la dispoziție documentele, iar cei trei procurori numiți mai sus refuzau așa cum am afirmat. Intervenția CSM presupuneam că va fi o soluție pentru deblocarea situației. Din păcate, atât în întâlnirea pe care am cerut-o eu la CSM, cât și în cea de-a doua pe care a solicitat-o procurorul general Kovesi nu am lămurit situația, membrii CSM-ului de atunci nedorind să exprime un punct de vedere clar că "a pune la dispoziție" înseamnă a emite o copie conform solicitării Asociației 21 Decembrie 1989. În ambele cazuri CSM s-a rezumat în a-mi transmite că ei sunt de acord cu solicitarea CEDO. 

Reporter: Așadar erau de acord doar în teorie, nu și în practică. 

Doru Mărieș: Da, nu și în practică. Așa funcționa justiția română în urmă cu 10-12 ani. Revenind la începutul acțiunii de la CEDO, în anul 2007 forul european a transmis prin intermediul Agentului Guvernamental al României în relația cu CEDO, Horațiu Radu, ce se afla în subordinea MAE, o solicitare prin care i se transmitea să furnizeze Curții o copie a dosarului. Domnul general Dan Voinea, pe ultima sută de metri în activitatea sa ca procuror de caz, s-a conformat, dar din păcate a reușit să trimită către MAE doar copia Dosarului Brașov, deoarece ulterior a fost nevoie să plece din magistratură. Este justificat că a început cu dosarul evenimentelor de la Brașov, pentru că aveam direct cazul Vlase. 

Reporter: Ați pronunțat un nume mai devreme. Este aceeași persoană ce a fost numită secretar general în Ministerul Justiției de către ministrul Stelian Ion?

Doru Mărieș: Da, este același care caută funcții de când l-am cunoscut (Horațiu Radu – n.red.). Culmea, că le și primește. Să revenim la traseul documentelor. Odată transmise de la Parchet către MAE, Agentul Guvernamental avea obligația să le remită către CEDO. A trecut aproape un an și nu primeam nicio informație de la CEDO cum că documentele au ajuns. Deși aveam obținută judecarea cu prioritate a dosarului, lucrurile trenau nepermis de mult. Tergiversarea a plecat în primul și primul rând de la cel care avea obligația profesională să remită de îndată documentele, primite de la Parchet, către CEDO. La adresele avocaților noștri CEDO răspundea că nu a primit documentele de la București. În același timp MAE comunica prin Horațiu Radu către presă că el și-a îndeplinit toate obligațiile către CEDO, în sensul că a trimis documentele. După luni și luni de așteptare, m-am deplasat la Strasbourg, am reușit să obțin o întrevedere cu grefierul Secției a treia din acel moment, cea care avea dosarul. Funcționarul de la CEDO ne-a explicat că până la momentul întâlnirii nu i-a fost trimisă de la București nici măcar o filă a dosarului. I-am prezentat mai multe articole din presa de la București, în care Agentul Guvernamental al României declara că statul român și-a îndeplinit obligațiile față de CEDO. Văzând neîncrederea mea față de afirmațiile domniei sale, reacția funcționarului a fost una extrem de dură, spunând "Domnule Mărieș, noi deținem aici doar opisele dosarului, dar nicio filă din dosarul efectiv!". În acel moment am fost convins că înaltul funcționar român pângărește pur și simplu relația României cu CEDO. În loc să trimită dosarul efectiv, acest individ a copiat opisele celor 40 de mii de file și le-a remis către CEDO. Cât de mizerabil să fii ca să ai un comportament infect cu o instituție de un asemenea nivel precum CEDO. Cum să îți permiți tu să încalci un tratat internațional ca cel semnat de România în 1994 cu CEDO? Și totuși așa s-au desfășurat lucrurile. 

Reporter: Nu e caz penal? Nu putea fi tras la răspundere Horațiu Radu? 

Doru Mărieș: Este încălcarea unui tratat internațional. Este abuz în serviciu și inducerea în eroare a organelor judiciare. Este încercarea de umilire a judecătorilor CEDO. Dar să revenim la traseu. Am convenit cu funcționarul Curții, pe care l-am rugat să îmi dea un răspuns în scris care să cuprindă și fraza pe care mi-o repetase de câteva ori: "Nu deținem nici măcar o filă". Promptitudinea a fost maximă. A doua zi, la prima oră am primit răspunsul oficial. De îndată am remis acest răspuns către presa din România. Întrebat în aceeași zi de ziariști în legătură cu documentul eliberat de CEDO, Horațiu Radu, cu același caracter infect, neagă și își menține declarația potrivit căreia a trimis documentele, iar statul român nu are nicio obligație față de Curte. Întors la București am pornit acțiuni dure de protest în fața MAE, cu lanțuri și boxe. Prima zi nicio reacție, a doua zi nicio reacție. Spre finalul protestului din cea de-a treia zi, am luat microfonul și am făcut următoarea afirmație: "mâine vom veni din nou, numai că domnule ministru mâine vrem să știm gradul, funcția și unitatea". În aproximativ 10 minute de la acest mesaj, am primit un SMS pe telefon în care ni se transmitea că sunt plecați din țară într-o vizită oficială, dar că de îndată ce revin vom fi contactați de la cabinetul domnului ministru Cristian Diaconescu în vederea unei întâlniri. Am acceptat propunerea, transmițându-le o singură condiție, ca la dialog să fie chemat și Răzvan Horațiu Radu. La scurt timp a avut loc această întâlnire la care am mers împreună cu avocatul nostru, iar acolo i-am întâlnit pe ministrul Cristian Diaconescu și pe Horațiu Radu. Dialogul a început furtunos. Ministrul Diaconescu l-a întrebat direct "Unde sunt actele? Ce s-a întâmplat? Care este adevărul?". Răspunsul individului angajat la MAE a fost același: "Domnule ministru, am trimis tot!". Nu puteam să cred că aud aceleași vorbe, repetate și șefului lui direct. I-am arătat ministrului Diaconescu originalul de la CEDO. Horațiu o ținea pe a lui. În acel moment m-am enervat și l-am rugat "Domnule ministru, permiteți-mi să mă așez lângă colegul dvs.". Dialogul se desfășura la o distanță de aproximativ 4-5 metri într-un salon generos al MAE. În momentul în care m-am ridicat l-am văzut pe ministrul Diaconescu că se ridică și el. L-am întrebat: "Ce faceți, domnule ministru?". "Cât vorbești tu cu Horațiu, merg și eu să vorbesc cu domnul avocat". Dialogul dintre mine și Horațiu Radu nu suportă cerneală, dar a dat rezultate. După aproximativ 20 de minute, Horațiu Radu a cedat și a răspuns cu o voce stinsă: "Domnule ministru, documentele sunt aici". Îl am în ochi și în acest moment pe Cristian Diaconescu că a reacționat ferm: "Horațiu, mâine le dai drumu!". Și a repetat, deoarece Horațiu Radu nici atunci nu a zis "Da". Cu aceeași voce stinsă, Horațiu Radu a răspuns "Am înțeles, domnule ministru! O să le trimit!". 

Reporter: A fost sancționat ulterior Horațiu Radu? 

Doru Mărieș: Cine a fost sancționat pentru tergiversarea nepermisă într-un asemenea dosar cu o încărcătură istorică aparte în ultimii 31 de ani? Nimeni. 

Reporter: După cât timp a trimis documentele către CEDO? 

Doru Mărieș: Documentele au fost trimise foarte repede. Cred că ministrul Diaconescu, cunoscut ca un om elegant, probabil după plecarea noastră o fi avut o discuție "mai aparte" cu acest individ. Noi le-am primit după aproximativ 8-9 zile la sediul Asociației 21 Decembrie 1989, dar întoarse de la Strasbourg. Dar să fim preciși, în cele 8-9 zile ele au făcut turul de la MAE la Strasbourg și de la Strasbourg la asociație. În ziua în care le-am primit am realizat împreună cu avocații și colegii mei că după 65 de ani de injustiție (perioada comunistă și postcomunistă) am reușit să creem un precedent pentru justiția din România. În sfârșit partea vătămată, sigur, prin intermediul CEDO, avea acces la dosar. A fost un precedent pe care ulterior avocații l-au invocat în parchete și instanțe. Din păcate această tergiversare a făcut să treacă peste 2 ani de la depunerea acțiunii și până la momentul despre care vorbim. 

Reporter: Putem spune că Horațiu Radu favorizase indirect criminalii pasibili de crime împotriva umanității?

Doru Mărieș: Cu certitudine. Toate motivările și argumentele aduse de către Guvernul României, de către acest individ au fost constant împotriva victimelor din Decembrie 1989. Spun constant pentru că acțiunile noastre au continuat cu sute de părți vătămate și urmași ai eroilor martiri. Dar să mergem mai departe. În momentul în care am creat precedentul am solicitat procurorului general ca să ne fie pus la dispoziție integral Dosarul Revoluției din Decembrie 1989. Kovesi a refuzat, motivând că CEDO nu solicită așa ceva. Și au urmat cele două întâlniri de la CSM despre care v-am relatat la începutul discuției noastre. 

Reporter: Ce s-a întâmplat ulterior? 

Doru Mărieș: Am decis în data de 3 august 2009 să încep un nou protest, prin greva foamei, direct la Palatul Cotroceni. M-am deplasat acolo și la aproximativ o oră a ajuns și președintele Traian Băsescu, a întrebat probabil cine protestează și a oprit mașina. A coborât din mașină și în stilul domniei sale a strigat: "Ce faci măi Mărieș aici?". A venit spre mine, mi-a întins mâna, i-am oferit hârtia cu solicitările, s-a uitat pe ea, a împăturit-o, mi-a întins din nou mâna și a plecat. După 33 de zile am fost contactați de la Președinție pentru un dialog cu doi consilieri, respectiv Alexandru Gussi și Cătălin Avramescu. În cadrul întrevederii mi-au transmis că președintele Traian Băsescu vrea să aibă o întrevedere cu noi. Am acceptat și am pus o singură condiție, ca la acea întâlnire să fie prezenți Codruța Kovesi și Răzvan Horațiu Radu. Am acceptat și s-a stabilit ziua pentru dialog. La acest dialog au participat practic două tabere, iar președintele Traian Băsescu, conform Constituției, a fost mediator. Tabăra puterii a fost formată din premierul Emil Boc, procurorul general Laura Codruța Kovesi, Agentul Combinator Răzvan Horațiu Radu, ministrul Justiției Cătălin Predoiu și vicepreședintele CSM Bogdan Licu (cel care ulterior a infirmat de 2 ori clasările Dosarului Revoluției - n.red.). Alături de mine au participat domnul general Dan Voinea, avocații Asociației 21 Decembrie 1989, trei reprezentanți ai societății civile și medicul Camelia Doru. Vreau să menționez că pe întreaga durată a acestei întâlniri președintele a acceptat prezența presei. Această întâlnire a fost extrem de tensionată, așa cum au văzut românii de-a lungul anilor secvența în care președintele, enervat, îl apostrofează dur pe procurorul general. Precizez că Emil Boc, Cătălin Predoiu, Bogdan Licu au avut un comportament onest, în timp ce doamna Kovesi și Agentul Guvernamental Horațiu Radu, prin tupeul și modul de exprimare, ne-au enervat atât pe președinte, cât și pe noi. Felul în care au încercat să-l mintă pe președinte și, de altfel, pe toți cei prezenți, la un moment dat m-a determinat să mă ridic de la dialog. Doar abilitatea președintelui m-a făcut să nu plec. Hotărârea care s-a luat la acea întâlnire a fost ca ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, să își asume rezolvarea aplicării deciziei CEDO. Cu privire la Horațiu Radu, a doua zi mi-a fost transmis prin unul dintre consilieri că "Horațiu Radu s-a descalificat în fața președintelui și cu acest individ nu mai are ce discuta". 

Întâlnirea tensionată de la Palatul Cotroceni dintre Horațiu Radu&Kovesi, Băsescu și reprezentanții Asociației 21 Decembrie 1989

"Doamna procuror general (Laura Codruța Kovesi - n.red.) cred că ați înțeles foarte bine ceea ce am spus. Și am o rugăminte, nu mă confundați cu un ziarist căruia îi faceți o declarație! Vorbiți cu șeful statului care vă spune așa: au murit 1600 de oameni la Revoluție, iar voi închideți dosarul. Aveți soluție sau nu? Au murit oameni la Mineriada din 13-15. Ce vreți să îmi spuneți? Că vă impun o soluție? Vă impune realitatea, să spuneți dacă s-au împușcat singuri oamenii ăia sau au fost împușcați de cineva", le-a transmis Băsescu reprezentanților instituțiilor abilitate care au participat la întâlnire. 

Vedeți video: 

Reporter: Până la urmă a fost schimbat din funcția de Agent Guvernamental la CEDO? 

Doru Mărieș: Cred că gradul a bătut funcția, dar să revenim la traseul nostru. Ministrul Cătălin Predoiu a organizat, așa cum și-a asumat, întâlnirea dintre delegația noastră și Kovesi la Ministerul Justiției. La acea întâlnire "s-a decis" doamna Kovesi să reia copierea integrală a dosarului. Operațiunea a durat aproximativ 3 săptămâni. Funcționarii au folosit în jur de 40 de xeroxuri pentru a finaliza lucrarea. Odată copiat dosarul, trebuia remis Asociației 21 Decembrie 1989. Buna colaborare dintre Kovesi și Horațiu Radu a dus la luarea deciziei ca documentele să nu fie remise Asociației 21 Decembrie, ci trimise la Strasbourg. Au solicitat 2 mașini blindate, au încărcat documentele și într-o zi de luni au plecat spre CEDO. În acea zi de luni, la plecare, șoferii spuneau că miercuri dimineață ajung la Strasbourg. Trebuie să menționez că înainte de plecarea documentelor le-am cerut să nu consume banul public pentru acest drum, deoarece CEDO, în corespondența pe care o aveau cu Horațiu Radu, atrăsese atenția că documentele trebuie să rămână la București la asociație. Bineînțeles că solicitările noastre repetate nu au avut ecou la cei doi, în acest caz Horațiu Radu fiind obligat să îi atragă atenția doamnei Kovesi că nu e bine să consume banul public și resurse umane degeaba. Trecuseră 4 zile de la plecarea din București și mașinile nu ajunseseră la Strasbourg. În cea de-a cincea zi m-am deplasat la CEDO pentru a atrage atenția încă o dată cu privire la comportamentul autorităților de la București. Sigur, am argumentat în primul rând că se consumă banul public fără nicio justificare. Am fost asigurat că indiferent când ajung documentele, ele nu vor fi primite, ci remise la București către asociație. Mașinile au ajuns vineri după-amiază. 

Reporter: De ce s-a produs această întârziere? Credeți că au fost impedimente pe traseu? 

Doru Mărieș: Cred că cineva din Centrala de la Viena a fost interesat de documentele sau, probabil de jurnalele de luptă. 

Reporter: Până la urmă CEDO a acceptat respectivele documente? 

Doru Mărieș: Bineînțeles că nu. I-au expediat cu ele la București, cu aceeași solicitare, să fie remise asociației. Să ne reîntoarcem la traseu. În acea vineri mașinile au plecat spre București, lunea următoare am fost înștiințați că CEDO nu a acceptat să primească documentele, iar puțin mai târziu, pe parcursul aceleași zile, am aflat că ele au fost descărcate la Parchetul General. 

Reporter: După acest periplu v-au fost remise cu ușurință documentele?

Doru Mărieș: Nicidecum. A doua zi au început din nou tratativele, iar eu eram deja la peste 70 de greva foamei. În sfârșit, în cea de-a 74-a zi a grevei foamei, Dosarul istoric intră în posesia Asociației 21 Decembrie, fiind adus cu două mașini. Și astăzi cred că doar intervenția președintelui Traian Băsescu, mâhnit de toată această urâtă poveste, a făcut posibilă intrarea în posesia documentelor. Vreau să fac o precizare. Am convingerea că la toată această mizerie au avut o mare contribuție și generali din serviciile secrete, implicați în evenimentele din Decembrie 1989, dar și faptul că îi deranja acțiunea mea direct îndreptată contra lor. Vedeți decizia CEDO în care Curtea reține că am fost ținta acestora încă din 1986, dar și pe perioada evenimentelor din Decembrie 1989 și iunie 1990. Ba mai mult de atât, în 2011 CEDO mai reține "că este posibil să fiu urmărit și azi".

Reporter: Acțiunile lui Horațiu Radu ne duc cu gândul că primea ordine de undeva. De unde? 

Doru Mărieș: Cu certitudine un anumit serviciu nu e străin de acțiunile și comportamentul acestui individ și, ca să fiu mai precis, câți funcționari ai MAE nu au stele pe umăr? 

Reporter: Această atitudine a lui Horațiu Radu împotriva victimelor și permanent în favoarea criminalilor din Decembrie 1989 a continuat și după 2011? 

Doru Mărieș: Atitudinea lui a fost constantă încă de la numirea în funcția de Agent Guvernamental la CEDO, în anul 2007, ea a continuat timp de 4 ani până la obținerea deciziei din 2011 și, de asemenea, el apare cu aceeași poziție împotriva urmașilor eroilor martiri, răniților, marilor mutilați, reținuților și luptătorilor din Decembrie 1989 care au obținut decizii favorabile până la plecarea lui din funcție. Ulterior, a fost numit de Guvernul PSD - Ponta în funcția de Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene și menținut de Executivul Cioloș, dar și de guvernarea PSDragnea, până în 2018. Mare luptător anti-PSD și anticomunism acest Horațiu Radu, care, iată, a fost reșapat astăzi de cei câțiva conducători vremelnici ai USR. 

Reporter: Acest personaj, dar și procurorul militar Tudor Marian (cel care a închis Dosarul Revoluției și a ținut în nelucrare Dosarul 10 august timp de 1 an de zile), numit adjunct al SPM, nu ar urma să aducă prăbușirea USR? Tot discursul lor a fost centrat pe justiție. 

Doru Mărieș: USR ca partid nu poate fi prăbușit atât de ușor. Credibilitatea acestei entități în schimb ar putea fi prăbușită dacă activitatea celor 6-7 păpușari ce fac posibile aceste numiri continuă. Membrii și simpatizanții USR, mulți dintre ei participanți la mitingurile anti-PSD în perioada 2017-2018, erau și sunt oameni de bună credință care își doresc finalizarea cât mai rapidă a dosarelor istorice, dar și a Dosarului Colectiv, respectiv 10 august. 

Reporter: Credeți că Stelian Ion știa despre trecutul lui Horațiu Radu, dar și al lui Tudor Marian? 

Doru Mărieș: Atât cât îl cunosc pe Stelian Ion, nu cred că știe toate "combinațiile" acestora. Când faci asemenea numiri, mai ales la acest nivel, ești obligat să ceri informații. Personal am vorbit cu Stelian Ion, părea că a înțeles, dar din păcate numirile s-au produs. Dacă Stelian Ion ar fi solicitat informări sau măcar să accepte unele argumente fără de tăgadă, ar fi înțeles "combinațiile" pe care le fac o parte dintre colegii de partid cu "stăpânii" lor din umbră, dar probabil și unele adevăruri cu privire la acțiunile săvârșite de cei doi, pe care le-ar fi pus la dispoziție reprezentanților momentului din instituțiile abilitate. 

Reporter: Pe final, ce recomandare sau chiar solicitare aveți pentru actualul ministru al Justiției, Stelian Ion? 

Doru Mărieș: Solicitarea Asociației 21 Decembrie 1989 este una argumentată, înregistrată de peste 2 săptămâni la minister, și la care așteptăm un răspuns în termenul legal. 

Reporter: Puteți fi mai precis? 

Doru Mărieș: O solicitare la dialog, aș spune chiar de informare reciprocă și bineînțeles înființarea unei Secții Speciale în cadrul Parchetului General cu atribuții precise pentru investigarea faptelor contra umanității. În acest sens, asociația are și un proiect de lege ce a fost transmis Ministerului Justiției, procurorului general, dar și domnului președinte al României Klaus Iohannis.