Tergiversarea dosarului Sorinei Pintea readuce în atenția publică Codurile Penale realizate deficitar de Predoiu. Birchall îi cere ministrului Justiției să opereze modificările legislative necesare pentru ca instituția Camerei Preliminare să NU devină "noua găselniță de prescriere a faptelor"

ÎCCJ va discuta miercuri, 3 februarie, ce instanță este competentă să judece dosarul în care pesedista Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, este acuzată de luare de mită. Începerea procesului propriu-zis a cunoscut deja o tergiversare considerabilă, de 9 luni, dosarul staționând în prezent la Camera Preliminară, întrucât instanțele au făcut ping-pong cu respectiva cauză, informează ziare.com. În data de 2 decembrie 2020, Tribunalul Bucureşti a declinat procesul la Tribunalul Maramureş, iar pe data de 23 decembrie 2020 Tribunalul Maramureş a declinat procesul înapoi la Tribunalul Bucureşti, moment în care a fost sesizată ÎCCJ pentru a soluţiona conflictul negativ de competenţă.

Reiterăm că, potrivit rechizitoriului, în perioada noiembrie 2019 - 28 februarie 2020, Sorina Pintea, în calitatea de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Baia Mare, ar fi pretins şi primit, printr-un intermediar, de la reprezentanții unei societăți comerciale, în două tranșe, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) și 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit, reprezentând un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică.

În contextul tergiversării dosarului Sorinei Pintea, fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a punctat luni, 1 februarie, că există riscul ca instituția Camerei Preliminare, prin prisma unei controversate decizii a CCR, să devină o nouă găselniță a celor certați cu legea de a tergiversa dosarele, chiar până la prescrierea unor fapte penale. Pe cale de consecință, Birchall a solicitat instituțiilor abilitate ca în regim de urgență să modifice legislația pentru a elimina tertipul cu iz mafiot de tergiversare a dosarelor prin intermediul Camerei Preliminare. Fostul ministru al Justiției a propus chiar și analizarea posibilității desființării Camerei Preliminare, instituție care a tergiversat, de pildă, inclusiv dosarele istorice, al Revoluției și al Mineriadei. 

"Încă un dosar tergiversat în Camera Preliminară! Pur și simplu este strigător la cer ce se întâmplă. Solicit ministrului Justiției, Ministerului Public și CSM ca în regim de urgență să ia măsurile care se impun, inclusiv de natură legislativă, pentru a elimina tergiversarea dosarelor în Camera Preliminară, tergiversare care afectează grav actul de justiție și încrederea oamenilor în justiție. Sper ca aceasta practică din Camera Preliminară să nu devina "noua rețetă", noua găselniță de tergiversare a dosarelor și de prescriere a faptelor. Este inadmisibil ca dosare precum "Mineriada", "Revoluția" de exemplu să zacă în continuare în Camera Preliminară. Dacă nu se poate respecta termenul de 60 de zile, atunci instituția Camerei Preliminare să fie eliminată din legislație! Dacă ne uităm în legislație, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, "durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță”. Cu alte cuvinte, așa cum a fost inițial concepută, până la intervenția CCR, Camera Preliminară era considerată o etapă extrem de rapidă, un filtru de legalitate în procesul penal, cu scopul verificării legalității probelor din faza de urmărire penală. Termenul era de maxim 60 zile, timp în care părțile comunicau în scris cu instanța și se administrau doar înscrisuri. După intervenția CCR speculând deficiența de redactare a articolului din Codul de Procedură Penală, această Cameră Preliminară a devenit o piatră de moară în cadrul proceselor, transformând-o într-un mini-proces cu riscul prescrierii faptelor având în vedere că sunt dosare în Camera Preliminară cu termene care au ajuns să depășească și 4 ani de zile. Această practică trebuie stopată urgent!", a scris Birchall pe Facebook. 

Jurnalistul Virgil Burlă (publicația Europa Liberă România) a detaliat într-un articol publicat pe 7 august 2020, problema cauzată de CCR, atunci când a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală. Mai mulți judecători au semnalat problemele cauzate de Camera Preliminară în privința derulării proceselor din pricina hotărârii CCR. Dacă inițial se dorea ca instituția Camerei Preliminare să reprezinte doar un filtru cu scopul verificării legalității probelor din faza de urmărire penală, s-a ajuns ca forul de judecată în cauză să se transforme într-un loc unde se desfășoară mini procese, iar unele termene au ajuns să depășească și 4 ani de zile (cazul Mediafax - Adrian Sârbu). 

"A fost gândită cumva după modelul american, ca să nu se mai invoce nulitățile absolute la ultimul termen al proceselor penale. Camera preliminară s-a dorit a fi un filtru. Între timp a devenit un fel de judecată în judecată. La început, s-au ridicat câteva excepții la Curtea Constituțională care au fost admise. Parlamentul nu a corectat aceste erori prin noi legi, astfel încât avocații au ridicat noi și noi excepții care aveau legătură cu primele, având efect de „cascadă”. S-a ajuns să se citeze părțile, să se discute pe probe, să se exercite căi de atac. Camera preliminară s-a transformat într-o mini-judecată. Camera preliminară a distrus-o CCR-ul", a declarat un judecător.

Alt magistrat a avertizat că, pur și simplu, această procedură prealabilă a devenit o piatră de moară în cadrul proceselor. 

"Se dorea o etapă filtru de legalitate în procesul penal, extrem de rapidă, derulată în Camera de consiliu, fără citarea părților, cu scopul verificării legalității probelor din faza de urmărire penală. Totul era rapid, maxim 60 zile, părțile comunicau în scris cu instanța, se administrau doar înscrisuri. Domnii de la CCR au rămas tributari lui Dongoroz (n. red. profesor de drept penal, născut în 1893) și explicațiilor sale. Nu poți analiza Codurile din 2014 cu mintea setată pe principiile stabilite înainte de 1989. Practic, CCR a golit de conținut Camera preliminară așa cum a fost concepută și efectiv a transformat-o într-un nou proces introdus cu forcepsul într-un proces în desfășurare", a susținut alt judecător.

Un alt judecător a reliefat că procedura Camerei Preliminare devine inutilă deoarece, mai nou, probele pot fi contestate și pe fondul procesului. 

"Această Cameră preliminară a devenit o piatră de moară în cadrul proceselor. Este o frână inutilă deoarece, chiar dacă se constată legalitatea probelor în această fază a procesului, ele vor putea fi considerate ulterior nelegale de instanța de fond, așa cum se întâmplă acum cu interceptările SRI din dosare", a zis un alt judecător. (citiți AICI articolul complet, pe Europa Liberă România)

Ceea ce mai trebuie subliniat este că CCR a avut prilejul de a distruge instituția Camerei Preliminare din pricina Codurilor Penale redactate deficitar de Cătălin Predoiu, pe care Parlamentul, de-a lungul timpului, nu le-a corectat. Cătălin Predoiu a fost ministrul Justiției care a coordonat realizarea și punerea în aplicare a noului Cod Penal şi noului Cod de Procedură Penală. Predoiu a fost numit ministru în februarie 2008, în Cabinetul Tăriceanu. În decembrie 2008, Predoiu a cerut o derogare din partea PNL pentru a face parte din următorul Guvern, format de PDL şi PSD sub conducerea lui Emil Boc. 

Codul Penal a fost adoptat în iunie 2009, prin asumarea răspunderii Guvernului. Atunci, ministrul Justiției a precizat că experții care au lucrat la proiectele noilor Coduri au trebuit să stabilească dacă le fac "după un standard compatibil cu societatea românească sau unul mai înalt, european". "Va exista întotdeauna dilema: legiferăm pentru azi sau pentru viitor", a declarat Cătălin Predoiu. Un an mai târziu, tot prin asumarea răspunderii, a fost adoptat și Codul de Procedură Penală. În 2014, după ce CSM a criticat codurile și CCR a declarat neconstituționale mai multe prevederi, Cătălin Predoiu spunea: "Codurile penale în ansamblul lor sunt bune". (sursa: digi24.ro)