"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
O plângere penală care devoala inimaginabilul jaf de la Spitalul clinic de copii „Dr. Victor Gomoiu”, din timpul mandatului de primar al Capitalei deținut de Gabriela Firea, a fost ținută la sertar timp de două luni de oamenii pe care aceasta i-a plasat în fruntea Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB). Demers pe care-l putem interpreta drept o tentativă de a ține aceste ilegalități departe de ochii procurorilor.
Plângerea penală a fost redactată de Lavinia Coțofană, fosta directoare juridică a ASSMB, dată afară din ordinul Gabrielei Firea după ce a devoalat în presă această afacere ilegală. În plângere, ea a semnalat o serie de infracțiuni săvârșite de constructorul CFE CONTRACTING AND ENGINEERING SRL („CFE”) și consultantului AECOM.
Deși plângerea a fost redactată în luna septembrie 2019, fiind prezentată directoarei generale ASSMB de la acea vreme, Daniela Blându, aceasta a încercat în fel și chip să o convingă pe directoarea de la Juridic că nu poate depune plângerea, că trebuie protejați angajații ASSMB și că Gabriela Firea și Florentin Pandele, soțul său, se opun, ne-a declarat Lavinia Coțofană.
În aceste condiții, refuzând și solicitările directe ale cuplului Firea/Pandele, pe 10 octombrie 2019, Coțofană a înaintat plângerea conducerii ASSMB cu adresă de înregistrare. În loc să înainteze plângerea penală procurorilor, pentru ca ASSMB să se constituie în parte vătămată, conducerea instituției a luat decizia revocării Laviniei Coțofană din funcția de director al Direcției Juridice. Cu această ocazie, reclamă Lavinia Coțofană, i-a fost confiscat abuziv laptopul personal, împreună cu o serie de obiecte ce-i aparțineau și pe care le avea în birou.
Anterior, însă, a fost destituită și directoarea generală a instituției, Daniela Blându, căreia i s-a reproșat informal că nu a fost capabilă să o controleze pe Lavinia Coțofană. În locul lui Blându a fost numit Mihai Savin, care a destituit-o pe Coțofană.
În următoarea lună, plângerea penală a fost ținută la sertar și de Mihai Savin. Potrivit Laviniei Coțofană, acesta i-a transmis că așteaptă aprobarea de la Primăria Capitalei, deși Administrația Spitalelor și Serviciilor Municipiului București nu avea legal nevoie de nicio aprobare pentru a face ceea ce legea chiar o obliga, să sesizeze Parchetul.
Plângerea penală a fost înaintată DNA abia pe 7 noiembrie 2019, la trei zile după ce procurorii anticorupție au anunțat că au redeschis dosarul jafului de la Spitalul Gomoiu, închis fără prea multe explicații în 2017. DNA a reluat urmărirea penală dispusă în decembrie 2017 după ce Corpul de Control al Primului-ministru a constatat nereguli în reabilitarea unității spitalicești în cauză și clasată în ianuarie 2018.
Anterior, pe 31 octombrie 2019, cotidianul „Libertatea” a publicat ancheta despre Spitalul Gomoiu, bazată pe dezvăluirile Laviniei Coțofană, fapt care este posibil să fi influențat decizia DNA.
Plângerea a fost semnată de noul director, Mihai Savin, și doi subalterni de la Direcția juridică, Gheorghe Drugă și Simona Mihailescu.
Ulterior, în mandatul de director general ASSMB al lui Vasile Apostol, acesta i-a obligat pe experții-parte ai instituției, Isuf Eliade și Dumitru Mihăilă, să semneze un contract de confidențialitate, prin care au fost obligați să nu devoaleze neregulile, infracțiunile, descoperite pe parcurs. Contractul de confidențialitate, spun sursele Podul.ro, este ilegal.
Contactat de Podul.ro, fostul director general al ASSMB Mihai Savin a refuzat să facă vreun comentariu în legătură cu acest subiect. „Regret, dar de mai bine de un an nu mă mai ocup de spitale. Numai bine!”, ne-a transmis Savin.
Expertiza efectuată la solicitarea Tribunalului București a confirmat frauda de la Spitalul clinic de copii „Dr. Victor Gomoiu” din București, unde, potrivit DNA, reparațiile efectuate au fost supraevaluate cu până la 2.500%.
Dosarul referitor la supraevaluarea construcțiilor și dotărilor de la spitalul bucureștean de copii a fost deschis în 2017 și clasat un an mai târziu fără să fie administrată vreo probă, lucru confirmat chiar de DNA pentru „Libertatea”.
Pe 4 noiembrie 2019, DNA a reluat urmărirea penală in rem. Procurorii arată că, în cursul anului 2017, au primit un dosar penal ce avea ca obiect un raport întocmit de Corpul de Control al Primului-ministru în urma verificărilor efectuate la Asociația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (A.S.S.M.B.).
”Documentul respectiv făcea referire la aprobarea de către funcționari din cadrul A.S.S.M.B. a plății unor lucrări și servicii în cadrul proiectului <<Extinderea-Modernizarea și Echiparea Spitalului Clinic de Copii Dr. Victor Gomoiu, fără verificarea respectării prevederilor contractuale>>”, arată DNA.
În ianuarie 2018, procurorii anticorupție au dispus clasarea cauzei cu privire la săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și au dispus disjungerea și declinarea competenţei cu privire la săvârșirea infracțiunilor de gestiune frauduloasă și abuz în serviciu.
Fosta directoare juridică a ASSMB, Lavinia Coțofană, a estimat la 15-20 de milioane de euro pagubele provocate de fraudele comise la Spitalul Gomoiu.
Spitalul de copii Gomoiu a fost construit cu 48 de milioane de euro, dar experții angajați chiar de Primărie în procesul cu constructorul estimează furtul la peste 15 milioane de euro. În mai 2019, după preluarea funcției de director juridic al ASSMB, Lavinia Coțofană a desemnat doi experți care să evalueze situația contractelor de la Spitalul Gomoiu. Aceștia au confirmat ilegalitățile, iar Coțofană a depus plângere penală.
Dosarul se află în prezent pe rolul Tribunalului București- secția a III-a, în prezent efectuându-se expertiza contabilă.
După ce prețul construcțiilor a fost supraevaluat, constructorul a dat în judecată ASSMB, într-un proces civil, solicitând sume de bani suplimentare de peste 1,5 milioane de lei (1.572.464 lei) cu titlu de extinderi, garanții etc., invocând suspendarea abuzivă a contractului. ASSMB nu a contestat faptul că suspendarea era un abuz al constructorului pentru care acesta trebuia să fie bun de plată și nu instituția publică, întrucât suspendarea nu era posibilă conform contractului. Constructorul nu era, așadar, îndreptățit să ceară acești bani. Mai mult decât atât, ASSMB a refuzat să se apere efectiv în dosarul civil.
Constructorul CFE CONTRACTING AND ENGINEERING SRL („CFE”) a încercat să anuleze expertiza instanței, lucru pe care nu-l poate face ASSMB. Constructorul a recuzat expertul în mai multe rânduri, dar instanța a respins toate obiecțiile ridicate.
