"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În condițiile în care nu s-au soluționat dosarele istorice, al Revoluției, Mineriadei, respectiv 10 august, putem spune că România nu a încheiat cu adevărat tranziția de la comunism la democrație. Mai mult decât atât, semnalele oferite inclusiv de actuala guvernare nu sunt deloc îmbucurătoare. Într-un interviu acordat Podul.ro, în luna noiembrie 2020, de către președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Doru Mărieș, a fost evidențiat principalul semnal negativ al guvernării Orban-Predoiu în privința dosarelor istorice și anume numirea procurorului Cătălin Ranco Pițu la șefia Secției Parchetelor Militare, cel care închisese o parte din Dosarul Revoluției (16-22 Decembrie), iar pe cealaltă (22-30 Decembrie) a instrumentat-o deficitar, fiind returnată.
Au trecut alegerile parlamentare, iar pe fondul nemulțumirii generale legate de Predoiu, USR a preluat Ministerul Justiției, în funcția de conducere a instituției fiind numit Stelian Ion. Pe tema soluționării dosarelor istorice, Asociația 21 Decembrie 1989 a lansat o atenționare pe 26 ianuarie 2021, în cadrul căreia a devoalat faptul că Tudor Marian (foto articol, sursa juri.ro), unul dintre procurorii care în anul 2015 au închis Dosarul Revoluției din Decembrie 1989, a ajuns adjunct al Secției Parchetelor Militare, sub ministeriatul USR, pentru a se ocupa, atenție, de Dosarul 10 august, după momentul în care Tribunalul București va decide să îl redeschidă. De subliniat este că Gabriela Scutea și-a asumat numirea de la SPM, iar Stelian Ion nu a zis nici "pâs" în fața procurorului general cocoțat în scaun de Cătălin Predoiu, în ciuda avizului negativ al CSM.
"ATENȚIONARE
Astăzi Secția de procurori din cadrul C.S.M. a aprobat delegarea procurorului Tudor Marian în funcția de adjunct al Secției Parchetelor Militare (S.P.M.).
Tudor Marian este unul dintre procurorii care în anul 2015 au închis dosarul Revoluției din Decembrie 1989.
Dosarul a fost redeschis la scurt timp de către Procurorul General interimar în acel moment, Domnul Bogdan Licu, printr-o ordonanță, care a fost confirmată de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Procurorul General în funcție, Gabriela Scutea și-a asumat propunerea de azi, motivând că urmează ca dosarul 10 august 2018 să se întoarcă de la Tribunalul București la Secția Parchetelor Militare și Tudor Marian ar fi indicat se preia dosarul.
Așadar, cel care a închis dosarul Revoluției încălcând deciziile multiple pronunțate de C.E.D.O. și care trebuia eliminat din magistratură, este numit azi adjunct șef secție.
Rușine mare doamnă Scutea și mai mare rușine domnule ministru Ion Stelian !
Sub ministeriatul U.S.R. procurorul care a închis dosarul Revoluției este avansat să poată prelua dosarul 10 August 2018.
Noi am atras atenția și în 2015 și în 2018 și o facem din nou ca să nu spuneți că nu am atras atenția cu privire la cine este acest individ !", a transmis Asociația 21 Decembrie într-un comunicat.
Despre incompetența procurorului Tudor Marian și rea-voința celor care l-au ghidonat - ne referim la generalul cu 4 stele Ion Vasilache, pensionat în 2016 (fost șef al SPM) și la generalul cu 4 stele Gheorghe Cosneanu, pensionat în 2019 (fost șef al SPM) - a făcut referire Doru Mărieș în 2016 într-un interviu acordat publicației putereaacincea.ro. Concret, în pofida deciziilor CEDO pe care le-a obținut Asociația 21 Decembrie 1989 conform cărora vorbim despre crime împotriva umanității în cazul Revoluției, iar faptele nu se prescriu, procurorul Tudor Marian a ignorat cu încăpățânare, la ordin, dispozițiile date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Redăm pasajul din interviul invocat anterior:
"Jurnalista Melania Cincea: La acelaşi termen, procurorul a cerut refuzarea depunerii la dosar a jurisprudenţei CEDO, deşi jurispridenţa CEDO – care a decis că ancheta în dosarul Revoluţiei trebuie continuată – are prioritate faţă de cea internă…
Doru Mărieș: Dacă pe judecătoare nu o pot bănui de lipsă de carte, ci doar de rea-intenţie – drept dovadă că a respins solicitările de conexare a plângerilor care au acelaşi obiect –, cât îl priveşte pe procurorul Tudor Marian, acesta este lipsit de cele mai elementare cunoştinţe privind deciziile CEDO. Ca să ceri în instanţă să nu accepte jurisprudenţa CEDO la dosar este halucinant. Probabil, a fost setat de procurorul general Tiberiu Niţu şi de procurorul Ion Vasilache, cel care a confirmat rezoluţia de clasare a dosarului Revoluţiei, dată de Parchetul General – să spună „nu” la orice solicitare venită din partea Asociaţiei 21 Decembrie.
În plus, noi, Asociaţia 21 Decembrie, am fost scoşi din proces, iată. Deşi suntem singura entitate – dintre cele peste 300 care au depus plângeri la ÎCCJ faţă de decizia Parchetului General – care are dosarul integral, primit în baza dispoziţiilor CEDO, deşi noi am depus plângerea, în 1990, deşi în baza plângerii noastre a fost oprită prescrierea în 2004, deşi în baza plângerii noastre s-a reluat judecarea procesului, deşi noi am mers la CEDO cu acest proces. Iar acum, pentru că suntem incomozi, ne trezim că nu mai suntem parte în dosar. Asta, deşi într-un stat de drept, orice persoană, fie fizică, fie juridică, are dreptul să conteste un dosar atipic, cum este acest dosar al Revoluţiei Române.
Revenind la procurorul militar delegat în dosar, acesta este un colonel în subordinea Ministerului Apărării, minister care, în Decembrie 1989, a tras în populaţie. Or, CEDO a reglementat foarte clar că în acest dosar ancheta trebuie făcută de procurori independenţi, care să nu fi avut niciun grad de subordonare în 1989.
Un altul care este incompatibil este judecătorul de la termenul de azi (26 ianuarie – n.r.), Ştefan Pistol. Fost judecător militar, fost procuror militar, cel care, în 1993, a dat soluţia în dosarul vizând crimele comise la Revoluţie pe Claea Lipovei, din Timişoara, favorizând criminalii. Imediat, după această soluţie, a devenit preşedintele Tribunalului Bucureşti, iar ulterior, al Curţii de Apel Bucureşti.
Jurnalista Melania Cincea: Cine au fost procurorii de la Parchetul General care au clasat dosarul Revoluţiei? Instituţia nu le-a făcut publice numele.
Doru Mărieș: E vorba despre coloneii Dinu Iulian, Tudor Marian, care a cerut, acum, instanţei să nu primească la dosar jurisprudenţa CEDO, Codruţ Mihalache şi Claudiu Culea, ultimul fiind militar în termen la Timişoara, în timpul Revoluţiei. Iar închiderea a fost confirmată de generalul Ion Vasilache, ajuns şef al Parchetelor Militare.
Ultimii trei pe care i-am menţionat – Tudor Marian, Codruţ Mihalache şi Claudiu Culea – au închis dosarul şi în 2009, închidere confirmată şi atunci de generalul Ion Vasilache". (citiți AICI interviul complet)
Ulterior, instanța a desființat rezoluția de clasare dată de procurorul Tudor Marian și a decis că Inspecția Judiciară trebuie să îl cerceteze disciplinar. (consultați AICI hotărârea instanței) La scurt timp, Dosarul Revoluției a fost redeschis de către Bogdan Licu, procuror general interimar la acel moment.
De asemenea, menționăm că Dosarul Revoluției nu este singurul eșec major al procurorului Tudor Marian. Jurnalista specializată pe teme de justiție și premiată de Ambasada SUA pentru investigații, Ondine Gherguț, scria în 2016, pentru publicația România Liberă, că procurorul Tudor Marian, sub coordonarea lui Cosneanu, a ciopârțit un alt dosar istoric, mai vechi decât cel al Revoluției, mai precis cel al uciderii disidentului Gheorghe Ursu în beciurile instituțiilor represive ale regimului comunist. Judecătorii de la Instanța Supremă au retrimis la SPM respectivul dosar, întrucât Tudor Marian&Co. au făcut greșeli elementare de redactare a rechizitoriului. Instanța Supremă i-a cerut șefului Secției Parchetelor Militare o precizare detaliată, distinctă și explicită a încadrărilor juridice și i-a reproșat, printre altele, că nu a stabilit nici legăturile de cauzalitate între situațiile de fapt descrise și nici încadrările juridice. Jurnalista Ondine Gherguț a descoperit că din rechizitoriu lipsește și partea responsabilă civilmente, respectiv Ministerul Afacerilor Interne. Altfel spus, procurorii militari au uitat să facă referiri la o parte a procesului penal.
Decizia Instanței Supreme: "Admite, în parte, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Pârvulescu Marin, Hodiş Vasile, Postelnicu Tudor şi Homoştean George. În baza art. 345 alin. 2 Cod de procedură penală constată neregularitatea rechizitoriului din data de 29.07.2016, emis în dosarul nr. 32/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţia şi Justiţie, Secţia parchetelor militare, sub aspectul modului de descriere a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a celor patru inculpaţi. Dispune ca procurorul să precizeze detaliat, explicit şi distinct, pentru variantele normative prevăzute de art.439 alin.1 lit. e, g şi k din Codul penal, faptele ce se circumscriu în concret fiecăreia dintre variante, cu indicarea actelor materiale ce corespund elementului material al laturii obiective, vătămarea produsă şi legătura de cauzalitate".
Într-o declarație a fiului disidentului Gheorghe Ursu, l-am numit pe Andrei Ursu, acesta și-a manifestat neîncrederea față de numirea procurorului Tudor Marian la SPM: "Tudor Marian nu caută dreptatea, ci ascultă doar de ordine. El n-ar fi făcut ancheta (Dosarul Revoluției, respectiv Dosarul uciderii disidentului Gheorghe Ursu - n.red.), dar a venit ordinul de sus".
Astfel, ne putem aștepta ca Dosarul 10 august să fie cel puțin instrumentat deficitar de Secția Parchetelor Militare, instituție condusă de doi indivizi care au în portofoliu o serie de acțiuni care în mod normal ar trebui să îi descalifice complet pentru orice funcție în sistemul de Justiție din România.
