"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Actualul stat rus își trasează genealogia geopolitică din sec. IX d.Hr, când a fost creată Rusia Kieveană și ulterior marele ducat al Moscovei, acest lucru fiind stabilit de către prima dinastie Rurikidă, care a domnit vreme de aproape 800 ani.
Întemeierea s-a bazat pe crearea rutelor comerciale scandinavo-baltico-pontico-asiatice prin cele două sisteme de interconectare fluvială a Mării Baltice cu Marea Neagră via Nipru și a Mării Baltice cu Marea Caspică via Volga. Astfel, aceste rute comerciale, au condus la crearea orașelor Novgorod, Smolensk, Kiev și Moscova, construite cu aurul și argintul Califatului din Bagdad și Imperiul Roman de Răsărit de la Constantinopol. În această perioadă, mai ales după recucerirea independenței față de tătari, a început marea expansiune estică de cucerire a Siberiei și a Asiei hanatelor mongole.
A doua dinastie, Romanov, care a domnit timp de 300 ani, a fost instalată la putere printr-un sobor al boierilor, iar Mihail I a fost ales țar, fiind văr cu ultimul țar Rurikid, deoarece tatal lui, Fiodor, în urma unui tratat de pace cu Polonia, a fost forțat în monahism și devenind Patriarhul Filaret al Bisericii Ortodoxe Ruse. În timpul acestei dinastii, Rusia a devenit imperiul tricontinental, dar mai ales predominant în Eurasia de la Baltică și Marea Neagră până în Caucaz, stepele asiatice, Hindu Kush și țărmul Pacificului.
A treia dinastie este una politică, dar care a acționat ca o familie de țari: PC URSS. Înființată de Lenin și consolidată de Stalin, “dinastia” partidului comunist a transmis puterea înăuntrul propriului sistem, astfel încât “gulagul popoarelor” a fost condus de Hrușciov, Brejnev, Andropov, Cernenko, Gorbaciov și Yelțin.
Toate 3 dinastiile au urmat un ciclu de ordo ab chao/solve et coagula. Rurikizii au înființat statul, după ei a urmat haosul, au venit Romanovii, au restabilit ordinea, au continuat expansiunea, urmând ca Nicolae al II-lea să abdice și să urmeze iar haosul, fiind chiar un război civil, terminat cu instalarea dinastiei sovietelor bolșevice. Gorbaciov a liberalizat sistemul care a ajuns în colaps, URSS a devenit istorie, iar Ielțin a continuat haosul, urmând ca ex-colonelul KGB, Vladimir Putin, să preia puterea, să restabilească ordinea și să stopeze procesul de dizolvare a Rusiei, la care s-a adăugat și menținerea “adâncimii strategice” prin conflictele “înghețate”.
La ora actuală, dupa 20 ani de “domnie” și cu încă 2 mandate “constituționale” de președinte, se pune problema “mostenitorului” de la Kremlin, deoarece sistemul de putere existent nu acceptă outsiders și dorește să se perpetueze în aceeași matrice. Acum, pe fondul arestării ilegale a lui Navalnîi, a posibilelor proteste continue, dar mai ales a extinderii lor și a creșterii lor, plus a problemelor economice majore, puterea de la Kremlin are de luat decizii strategice: continuarea “dinastiei” post-Putin printr-un ex-KGB/FSB/GRU, cu proiecția haosului și a continuării dizolvării sau o schimbare la 180 grade prin acceptarea lui Navalnîi/ Mandela al Rusiei. Următorii ani ne vor arăta decizia luată.
