"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv, miercuri, recursul în casație depus de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, la sentința de condamnare la închisoare. Decizia este definitivă.
"În majoritate: Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie formulat de recurenta inculpată Bica Alina Mihaela împotriva deciziei penale nr. 284 din data de 27 noiembrie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 3067/1/2018", a transmis, miercuri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Amintim că în data de 27 noiembrie 2019, magistraţii ÎCCJ au respins apelul formulat de Alina Bica la sentinţa prin care a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă. Alina Bica a fost condamnată în dosarul în care era acuzată de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Ulterior, Bica a fugit din ţară şi a fost dată în urmărire de către Poliţia Română, finalmente fiind prinsă de poliţişti în Italia. La jumătatea lunii decembrie 2020, avocatul italian Cristian di Giusto a declarat pentru publicaţia Qmagazine.ro că instanţa Curţii de Apel din Bari a refuzat să o extrădeze în România pe fosta şefă a DIICOT, Alina Bica.
În acest context, fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a precizat miercuri, 13 ianuarie, că trebuie continuate de la nivelul Ministerului Justiției discuțiile pe care ea le-a început cu instituțiile europene în legătură cu eficiența și aplicabilitatea mandatului european de arestare, pentru ca infractorii care au fugit să poată fi aduși mai ușor în țară.
"Hai cu toți fugarii acasă că prea râd în nas românilor cinstiți și statului român... Și da, trebuie recuperat fiecare leu furat statului român! Această doamnă a făcut de râs imaginea unei instituții atât de importante! Hai cu aducerea mai repede în țară pentru executarea pedepsei, că înțeleg că se zbate prin Italia (în aceeași zona unde s-au pitit mai mulți fugari) să îi reușească "rețeta" practicată și de alți fugari aciuiați în Italia și astfel să scape de executarea pedepsei în țară. Rămân la părerea mea că pe lângă măsurile care se impun acasă (de exemplu de ce și în ce condiții sunt ridicate, cu destul de multă ușurință, măsurile controlul judiciar, interdicția de a părăsi țara, consemn la frontieră etc), în ceea ce privește eficiența și aplicabilitatea mandatului european de arestare, trebuie discutat atât bilateral, cât și la nivelul instituțiilor europene! Este critic să se reia discuțiile cu instituțiile europene (începute de mine în vara anului 2019 la ultimul JAI la care am participat) privind eficiența mandatului european de arestare!", a scris Birchall pe Facebook.
Reiterăm că a devenit un obicei pentru infractorii din România să se refugieze în Italia pentru a scăpa de pușcărie. În luna noiembrie 2020, precizam faptul că fostul acţionar al lui FC Dinamo Bucureşti, Dragoş Săvulescu, a obţinut o reducere cu trei ani a pedepsei în dosarul Retrocedărilor din partea Curţii de Apel din Napoli. De asemenea, instanţa a dispus executarea cu suspendare în Italia a pedepsei, nu în România. Dragoş Săvulescu a fugit în Italia în februarie 2019 şi a fost dat în urmărire internaţională, în momentul în care a părăsit România. În ianuarie 2020 s-a predat autorităților din Napoli, iar ulterior a fost pus în libertate. În dosarul cu pricina, fostul primar al Constanței Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la nouă ani de închisoare cu executare, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu a fost condamnat la cinci ani de închisoare, iar fostul acționar FC Dinamo Cristian Borcea a fost condamnat și el la cinci ani de închisoare. În total, peste 30 de persoane au fost condamnate în acest dosar privind atribuirea nelegală a unor terenuri, prejudiciul estimat de DNA ridicându-se la 114 milioane de euro. Decizia instanţei a venit după nouă ani de procese şi alte opt amânări consecutive de pronunţare a unei sentinţe.
Curtea de Apel din Napoli a luat recentele decizii menționând că Dragoș Săvulescu s-a integrat social în Italia: "Având în vedere toate acestea, nu există motive să se impună persoanei urmărite ispăşirea pedepsei în România, din moment ce executarea acestei pedepse în Italia, după recunoașterea sentinţei străine, este mai conformă cu cerinţa resocializării sale efective, deoarece în Italia va fi mult mai aproape de prietenii săi şi de interesele sale şi va putea trăi experienţa închisorii ca pe un moment de creştere a conştientizării valorii negative a faptelor comise mai degrabă decât ca pe un moment de aspră pedepsire ispăşită foarte departe de propriul context familial, social şi teritorial", a arătat Curtea de Apel din Napoli. (sursa: g4media)
Birchall a invocat, într-o emisiune la Realitatea PLUS, trei resorturi prin care se poate ameliora sau chiar stopa fenomenul infractorilor fugari, primele două ținând de negocierile pe care le poartă Ministerul Justiției din România cu instituția similară din țara în care x a fugit și de discuțiile purtate la nivelul UE despre mandatul european de arestare. Al treilea resort invocat de fostul ministru al Justiției constă în introducerea unor reglementări prin care inculpații, înainte de de a fi condamnați definitiv sau nu, să nu poată, de exemplu, părăsi țara.
"Avem o problemă cu acești fugari. Iar aici sunt mai multe aspecte. Pe de-o parte ai discuția bilaterală care trebuie să existe. Mai mult decât atât, trebuie să discuți la nivelul UE. Mandatul european de arestare ar trebui să fie un instrument care să ușureze, nu să îngreuneze, or eu am pus în discuție anul trecut la ultimul JAI această problemă. Eu sper că se vor continua discuțiile pentru că nu numai noi nu avem această problemă, ci și alte state, întrucât mandatul european de arestare în loc să ajute îngreunează o anumită procedură. Nu în ultimul rând, trebuie să ne gândim ce măsuri de prevenție putem avea în România. Dacă îi vedeți pe inculpați înainte de ultimul termen, înainte de condamnare, toți sunt niște sfinți. Deci se comportă extraordinar. Ce se întâmplă atunci? Judecătorul e legat de o decizie a CCR care spune că tu nu poți să pui măsuri preventive decât pe o perioadă limitată. (…) Toți ăștia certați cu legea înainte să fie condamnați definitiv sunt sfinți în fața instanței, iar asta înseamnă că le oferă indicii judecătorilor că ei se comportă frumos, iar judecătorul nu poate lua decizia de a impune un control judiciar sau de a da interdicția de a părăsi țara. Sunt necesare reglementări pentru a se evita astfel de situații", a precizat Birchall.
Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a afirmat pe 31 decembrie 2020 că doreşte să aibă un dialog cu omologul său din Italia, după ce au existat hotărâri judecătoreşti pronunţate în România, dar care au avut un deznodământ poate neaşteptat în Italia, dorind astfel să fie găsite cele mai bune soluţii pentru reglementarea acestei situaţii.
"Au existat unele situaţii în care hotărâri judecătoreşti pronunţate în România au avut un deznodământ poate neaşteptat pentru noi, în special în Italia, şi predecesorul meu, domnul ministru Cătălin Predoiu, a solicitat un punct de vedere în cadrul ministerului, s-a formulat acel punct de vedere, l-am primit în urma solicitărilor pe care la rândul meu le-am făcut şi urmează în perioada următoare să am o întrevedere, să am un dialog cu omologul meu din Italia astfel încât să găsim cele mai bune soluţii pentru a reglementa această situaţie, pentru a le aduce la cunoştinţă şi domniilor lor această problemă pe care o avem", a declarat Stelian Ion joi, într-o conferinţă de presă.
Stelian Ion a mai precizat că relaţiile între autorităţi sunt foarte bune şi este vorba de cazuri punctuale, nu de o chestiune sistemică.
"Vreau să vă spun doar că în general relaţiile noastre sunt foarte bune, relaţiile între autorităţi, în marea majoritate a cazurilor nu intervin astfel de probleme şi nu putem vorbi de o chestie sistemică, sunt cazuri punctuale care pentru noi sunt foarte importante pentru că e vorba de dosare de răsunet, să spun aşa, dar la nivel de sistem nu există astfel de probleme", a mai afirmat ministrul Justiţiei.
De asemenea, Stelian Ion a menționat că doreşte ca aceste probleme să fie aduse la cunoştinţa autorităţilor italiene.
"Ce îmi doresc eu este să nu rămânem la stadiul de declaraţii în România, să aducem la cunoştinţă aspectele problematice pentru noi şi autorităţilor italiene, bineînţeles, care au deplină jurisdicţie şi peste care nu se poate interveni în nici un fel. Însă pe chestiuni legate punctual care ţin de aprecierea autorităţilor din Italia cu privire la legăturile strânse dintre persoanele condamnate prin hotărâri judecătoreşti din România şi statul italian în privinţa aceasta ar putea exista o colaborare mai strânsă între autorităţi astfel încât să ne solicite un punct de vedere care să stea la baza unor decizii în acest sens", a conchis Stelian Ion. (sursa: news.ro)
